Premierul japonez Fumio Kishida a anunţat, joi, că guvernul de la Tokyo va cheltui 17.000 de miliarde de yeni (113 miliarde de dolari) pentru un pachet de măsuri destinat susţinerii economiei şi atenuării efectelor inflaţiei asupra populaţiei, pachet care va include reduceri de taxe şi subvenţii la facturile la utilităţi, transmite Reuters.

Pentru a finanţa o parte dintre aceste cheltuieli, guvernul nipon va adopta o rectificare bugetară în valoare de 13.100 miliarde de yeni pentru anul fiscal curent, a precizat Kishida.

Prin adăugarea cheltuielilor ce urmează a fi făcute de către autorităţile locale, precum şi a împrumuturilor garantate de către stat, mărimea totală a pachetului se va ridica la 21.800 miliarde de yeni.

"Economia japoneză are în faţă o oportunitate de a trece la o nouă etapă, pentru prima dată în ultimele trei decenii, pe măsură ce iese din spirala deflaţionistă", a spus Fumio Kishida la o reuniune guvernamentală la care au participat şi reprezentanţii partidului aflat la putere. "De aceea, trebuie să ajutăm companiile să crească profitabilitatea şi veniturile pentru a putea să majoreze salariile", a precizat premierul nipon.

Inflaţia, alimentată de creşterea costurilor cu materiile prime, este de mai mult de un an peste ţinta de 2% a Băncii centrale a Japoniei, ceea ce afectează consumul într-o economie care îşi revine lent după pandemie.

În condiţiile în care ritmul de creştere a salariilor se dovedeşte mult prea lent pentru a contracara creşterile de preţuri, Kishida a spus că guvernul va atenua lovitura prin redistribuirea către gospodării a unei părţi din veniturile din taxe care ar urma să se majoreze odată cu creşterea economică solidă.

Cu toate acestea, analiştii au îndoieli că reducerile de taxe şi subvenţiile în valoare de aproximativ 5.000 de miliarde de yeni vor reuşi să stimuleze consumul şi creşterea economiei japoneze.

Takahide Kiuchi, fost membru în boardul Băncii Japoniei şi, în prezent, economist la Nomura Research Institute, se aşteaptă ca măsurile anunţate, joi, să impulsioneze PIB-ul cu doar 0,19% în acest an. "Este o măsură care nu este eficientă din punct de vedere al costurilor. În condiţiile în care deviaţia PIB-ului a fost pozitivă în trimestrul aprilie - iunie, economia nu are nevoie de un pachet de stimulare, în primul rând", a spus Kiuchi.

În al doilea trimestru al acestui an, economia japoneză a înregistrat un avans de 4,8% în ritm anual, cel mai mare din ultimii doi ani, pe măsură ce sfârşitul pandemiei de COVID-19 a stimulat consumul. Însă scăderea salariilor reale în luna iulie creează noi semne de întrebare cu privire la prognozele Băncii centrale dacă Japonia se poate menţine pe o traiectorie de creştere constantă, cu ajutorul cererii interne. AGERPRED/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Daniel Badea, editor online: Anda Badea)