Guvernul Italiei a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei în 2023 şi 2024, şi a majorat ţintele de deficit, în urma impactului stimulentelor fiscale şi a majorării dobânzilor, transmite Reuters.

Italia, care are al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei ca procent din PIB din zona euro, este sub o atenţie tot mai mare din partea investitorilor, îngrijoraţi de slăbiciunea economiei şi derapajele fiscale.

Deteriorarea perspectivelor reprezintă o provocare pentru premierul Giorgia Meloni, care trebui să găsească soluţii pentru a finanţa reducerile de taxe promise în bugetul pe 2024, fără să rişte creşterea randamentelor pentru obligaţiunile guvernamentale italiene.

În Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia până în 2024, Trezoreria Italiei estimează o creştere a celei de-a treia economii a zonei euro de 0,8% anul acesta (faţă de un nivel de 1% previzionat în aprilie) şi de 1,2% anul viitor (de la un nivel de 1,5% prognozat în aprilie).

"Perspectivele au fost modificate în principal din cauza a doi factori: politica restrictivă a BCE şi războiul din Ucraina", le-a spus jurnaliştilor ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti.

De asemenea, Guvernul a majorat ţinta de deficit pentru 2023 la 5,3% din PIB, de la 4,5% din PIB, şi pentru 2024 la 4,3% din PIB, de la 3,7% din PIB.

Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să rămână stabil, la aproximativ 140% din PIB până în 2026.

"Datoria s-a stabilizat semnificativ, deoarece de la 140,2% din PIB în 2023 ar trebui să ajungem la 139,6% din PIB în 2026", susţine Giorgetti.

Finanţele publice ale Italiei au fost afectate de stimulentele fiscale costisitoare acordate pentru îmbunătăţirea locuinţelor, estimate la un miliard de euro. Impactul acestor stimulente va deveni clar în următoarele zile, când Eurostat va emite reglementarea privind modul în care stimulentele sunt încadrate în conturile publice.

Perspectivele Italiei în 2024 sunt în mod special dificile după o serie de date economice slabe.

Datele publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (Istat) arată că avansul economiei Italiei din 2021 a fost mai mare decât s-a estimat iniţial, ceea ce redus deficitul şi a creat spaţiu fiscal pentru viitoarele ţinte bugetare ale Guvernului premierului Giorgia Meloni.

PIB-ul a urcat cu 8,3% în 2021, faţă de o creştere de 7% previzionată anterior. Astfel, deficitul bugetar din 2021 s-a redus la 8,8% din PIB, de la un nivel de 9% estimat anterior.

Reevaluarea reflectă includerea de noi date pentru a îmbunătăţi măsurarea PIB-ului pentru perioada excepţional de volatilă din timpul pandemiei. În ultimele săptămâni atât Spania cât şi Marea Britanie au revizuit în creştere datele privind evoluţia economiilor lor în anii precedenţi.

Schimbările oferă mai mult spaţiu fiscal coaliţiei aflată la guvernare în Italia, care încearcă reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care limita de 3% din PIB va fi impusă din nou de anul viitor în Uniunea Europeană.

Eforturile autorităţilor au fost afectate de creşterea mai lentă şi a modificărilor contabile, în urma stimulentelor fiscale. Unul dintre programe, numit Superbonus, care acordă stimulente generoase pentru economisirea energiei în urma îmbunătăţirii locuinţelor, se apropie de 100 miliarde de euro de când a fost lansat iniţial, în 2020.

De asemenea, datele Istat arată că în 2022 nivelul datoriei Italiei ca procent din PIB s-a situat la 141,6%, comparativ cu un nivel de 144,7% previzionat anterior. Şi creşterea economiei în 2022 a fost confirmată la 3,7%, iar deficitul bugetar a fost de asemenea confirmat la 8% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)