Banca Mondială este în discuţii avansate cu privire la o potenţială dublare a expunerii sale pe Turcia, până la 35 de miliarde de dolari, în ideea de a ajuta la stabilizarea celei mai mari economii din Orientul Mijlociu care nu se bazează pe veniturile din petrol, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Discuţiile includ o promisiune a Băncii Mondiale de a aloca până la 18 miliarde de dolari pentru proiecte care vor fi derulate în Turcia în următorii trei ani, pe lângă programele existente care au o valoare de peste 17 miliarde de dolari, au precizat sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Finanţarea Băncii Mondiale ar urma să includă atât împrumuturi directe către Guvernul de la Ankara cât şi sprijin pentru sectorul privat, au adăugat sursele.

Un eventual acord cu instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington ar reprezenta un vot de încredere pentru noua conducere economică din Turcia, care este formată din ministrul de Finanţe, Mehmet Simsek, şi guvernatorul Băncii Centrale, Hafize Gaye Erkan. De la numirea în funcţie a celor doi, în luna iunie a acestui an, Turcia a început să renunţe la mai mulţi ani de politici neconvenţionale, destinate obţinerii de creştere economică cu orice cost, promovate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan. De asemenea, Simsek şi Erkan sunt în fruntea eforturilor destinate diminuării unei inflaţii galopante şi punerii economiei Turciei pe o traiectorie mai sustenabilă.

Sursele citate de Bloomberg au dezvăluit că Banca Mondială se aşteaptă ca două treimi din cele 18 miliarde de dolari să meargă spre sectorul privat din Turcia via investiţii directe şi garanţii. O parte din fonduri vor fi utilizate pentru a oferi garanţii pe termen scurt şi finanţare pentru schimburi comerciale, în ideea de a-i sprijini pe exportatorii turci.

De asemenea, o parte din noile fonduri venite de la Banca Mondială vor fi alocate pentru a ajuta la reconstrucţia zonelor devastate de cele două cutremure majore care au lovit sud-estul Turciei în data de 6 februarie, provocând decesul a peste 50.000 de persoane. Guvernul de la Ankara s-a angajat să construiască aproximativ 200.000 de locuinţe pentru supravieţuitori în decurs de un an, costurile estimate fiind de aproximativ 100 de miliarde de dolari.

După cutremurele din luna februarie, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 6% din PIB, pe măsură ce exportatorii din zonele afectate au fost nevoiţi să oprească lucrul, iar costurile reduse cu împrumuturile au încurajat importurile.

În luna iulie, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a efectuat un turneu în Golful Persic şi a obţinut promisiuni de investiţii în valoare de zeci de miliarde de dolari din partea Emiratelor Arabe Unite şi Arabiei Saudite. Un acord cu Banca Mondială ar însemna cea mai mare sursă de finanţare externă de la vizita lui Erdogan în monarhiile petroliere din Golf. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)