Italia pregăteşte majorarea deficitului bugetar din 2023 peste ţinta de 4,5% din PIB, stabilită în aprilie, în urma impactului stimulentelor fiscale costisitoare acordate pentru îmbunătăţirea locuinţelor, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Anul acesta, Eurostat a modificat modul în care creditele fiscale sunt încadrate în conturile publice, ceea ce a forţat Italia să revizuiască în sus deficitele din 2020 şi 2022.

Deja Guvernul a luat măsuri pentru limitarea stimulentelor pentru a nu afecta finanţele publice din 2023, în pofida contribuţiei pe care au avut-o la sprijinirea sectorului construcţiilor şi a economiei în general, în timpul pandemiei.

Totuşi, stimulentele încă afectează Italia, a treia economie a zonei euro, deoarece credite scadente de miliarde de euro vor fi adăugate la deficitul bugetar din acest an, susţin sursele.

Impactul asupra bugetului din 2024 încă este evaluat, iar Guvernul ar putea lua măsuri pentru a preveni noi devieri de la ţintele de deficit, adaugă sursele.

Unul dintre programe, numit Superbonus, care acordă stimulente generoase pentru economisirea energiei în urma îmbunătăţirii locuinţelor, se apropie de 100 miliarde de euro de când a fost lansat iniţial, în 2020.

"Când mă gândesc la Superbonus mă apucă durerea de stomac, deoarece are efecte negative asupra conturilor publice publice, afectează politicile economice şi nu lasă loc pentru alte intervenţii", a declarat duminică ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti.

Deja în iulie Italia indicase că analizează modificarea acestor stimulente fiscale, ca parte a discuţiilor cu UE privind restructurarea PNNR.

Până în 27 septembrie, Guvernul va actualiza previziunile economice, prin Documentului economic şi financiar (DEF). Acesta stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia până în 2024 şi este publicat de Trezoreria Italiei.

În condiţiile în care Italia pregăteşte un buget dificil pentru 2024, în contextul înrăutăţirii perspectivelor economice, Giorgetti a reiterat angajamentul de a menţine deficitul şi datoria pe un trend descrescător, ceea ce lasă o marjă de manevră redusă pentru stimulente.

Premierul italian Giorgia Meloni a cerut într-o întâlnire cu miniştrii "să evite risipa" în propunerile pe care le vor înainta pentru buget, înainte ca acesta să fie prezentat Parlamentului, în octombrie. Premierul vrea să reducă cheltuielile, banii rezultaţi urmând să fie folosiţi pentru planul Guvernului de a reduce impozitele pe salarii şi a ajuta familiile care se confruntă cu dificultăţi.

În condiţiile în care economia s-a contractat neaşteptat în trimestrul doi din 2023, Executivul se confruntă cu perspectiva potenţialei depăşiri a ţintei de deficit, de 4,5% din PIB în 2023 şi 3,7% din PIB în 2024. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)