Spre deosebire de principalele economii ale lumii care se luptă cu inflaţia, China s-a întors la deflaţie pentru prima dată în ultimii doi ani, afectată de reducerea consumului intern care complică relansarea economică, informează AFP.

Deflaţia este fenomenul opus al inflaţiei, adică o scădere a preţului bunurilor şi serviciilor. La prima vedere, acest fenomen pare un lucru bun pentru puterea de cumpărare însă pentru o economie deflaţia este o ameninţare, deoarece în loc să cheltuie consumatorii amână achiziţiile în speranţa că preţurile vor scădea şi mai mult. Din cauza lipsei cererii, companiile sunt constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi discounturi pentru a-şi mai reduce din stocuri, în timp ce îngheaţă angajările sau chiar fac concedieri. Economiştii vorbesc în această situaţie de un cerc vicios.

Indicele preţurilor de consum, principalul indicator al inflaţiei, a înregistrat în luna iulie o scădere de 0,3% în China, potrivit Biroului naţional de statistică. Analiştii intervievaţi de agenţia Bloomberg se aşteptau la o scădere a preţurilor cu 0,4% după o inflaţie zero în luna anterioară.

Comparativ, Franţa a avut în luna iunie o inflaţie de 4,5% iar în SUA rata anuală a inflaţiei a fost de 3%.

China a mai cunoscut la finalul lui 2020 şi începutul lui 2021 o scurtă perioadă de deflaţie, atunci motivul principal fiind prăbuşirea preţului la carnea de porc, cea mai consumată în ţara asiatică. Precedenta perioadă de deflaţie data din 2009.

Numeroşi analişti avertizează că de data aceasta deflaţia ar putea să se întindă pe o perioadă mai lungă, având în vedere că principalele motoare ale creşterii economice a Chinei sunt gripate iar şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de peste 20%.

Criza din imobiliare, un sector care mult timp a reprezentat un sfert din Produsul Intern Brut al Chinei, este principalul motiv al acestui şoc deflaţionist, consideră economistul Andrew Batson, de la firma Gavekal Dragonomics.

Preţurile producţiei industriale au scăzut în luna iulie cu 4,4%, aceasta fiind a zecea lună consecutivă de scădere. Acest indicator care măsoară costul bunurilor care ies de pe porţile fabricilor şi este considerat un barometru al sănătăţii economiei a scăzut deja cu 5,4% în luna iunie.

Aceste date vin după publicarea unor cifre sub aşteptări privind exporturile chineze, care în mod tradiţional au fost un motor al creşterii economice. În luna iulie, exporturile Chinei au înregistrat un declin de 14,2% în ritm anual, afectat de o cerere slabă de pe piaţa externă. Această situaţie are un impact direct asupra a zecilor de mii de companii care în prezent funcţionează la relanti.

Analiştii sunt de părere că actuala conjunctură pune sub semnul întrebării atingerea ţintei de creştere economică, de aproximativ 5%, stabilită pentru acest an de Guvernul de la Beijing. Economia chineză nu a înregistrat decât un avans de 0,8% între primul şi al doilea trimestru din 2023.În aceste condiţii, numeroşi economişti mizează pe anunţul unui vast plan de relansare destinat susţinerii activităţii economice. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)