Italia a devenit marţi ultima ţară europeană care impune băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, o decizie motivată de interesul de a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare, transmite Reuters care a publicat o analiză a taxelor impuse pentru profiturile excepţionale precum şi a taxelor impuse în mod special băncilor în Europa.

Cehia
Camera inferioară a parlamentului de la Praga a aprobat în luna noiembrie o taxă de 60% pe profiturile excepţionale ale băncilor şi firmelor din energie, în speranţa că astfel va fi strânsă la buget suma de 3,4 miliarde de dolari pe an şi a-i ajuta pe oamenii şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze.

Franţa
Preşedintele Emmanuel Macron a spus în luna martie că firmele cu mai mult de 5.000 de angajaţi ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor "excepţional de mari" cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni. Însă atât Macron cât şi ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie care limitează ritmul de creştere trimestrială a preţului creditelor. De asemenea, Franţa are o schemă populară de economii reglementate, care este responsabilă pentru aproape 20% din depozitele bancare, şi care include o legătură între dobânda oferită şi evoluţia inflaţiei.

Germania
Pentru unele din cele mai mari bănci germane, venitul net din dobânzi a crescut cu 50% până la 70% de la minimele din era pandemiei, dar o taxă pe profiturile excepţionale nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de Finanţe, Christian Lindner, considerat un apropiat al mediului de afaceri. Ministerul german al Finanţelor nu a dorit să comenteze decizia autorităţilor din Italia dar a subliniat că majorarea taxelor este exclusă de coaliţia guvernamentală din Germania.

Ungaria
Guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excepţionale impuse anumitor sectoare cheie ale economiei într-un decret publicat în luna iunie, precizând că băncile îşi pot reduce factura fiscală în 2024 cu până la 50% dacă îşi majorează achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare. De asemenea, a impus o nouă "taxă socială" de 13% pentru anumite tipuri de investiţii, inclusiv câştigurile din dobânzi pentru depozitele bancare.

Italia
Guvernul de la Roma a aprobat marţi o taxă de 40% din profiturile pe care băncile le generează de pe urma dobânzilor mai mari şi intenţionează să utilizeze sumele colectate pentru a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare. Guvernul italian se aşteaptă să colecteze aproximativ trei miliarde de euro de pe urma acestei taxe, potrivit surselor.

Lituania
Parlamentul lituanian a aprobat în luna mai o taxă excepţională pe profiturile industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere semnificativă a dobânzii de politică monetară practicată de Banca Centrală Europeană. Taxa de 60% aplicată veniturilor nete din dobânzi care depăşesc cu 50% media din precedenţii patru ani este estimată să strângă 410 milioane de euro la bugetul statului, bani care vor fi utilizaţi pentru creşterea cheltuielilor militare.

Spania
Spania intenţionează să strângă trei miliarde de euro până în 2024 de pe urma unei taxe excepţionale pe bănci pe care a aprobat-o anul trecut şi care impune o taxă de 4,8% pentru veniturile nete din dobânzi ale băncilor şi comisioanelor nete mai mari decât un prag de 800 de milioane de euro.

Suedia
Guvernul Suediei a demarat în luna ianuarie a anului trecut o "taxă de risc" pentru instituţii cu pasive care au legătură cu operaţiuni suedeze în valoare de peste 150 de miliarde de coroane (14,1 miliarde de dolari) pentru a întări finanţele publice şi a crea spaţiul pentru a acoperi costurile pe care o criză financiară ar putea să le genereze.

Taxa este echivalentă cu 0,05% din pasive în 2022 şi a fost majorată la 0,06% în 2023.

Estimările arată că această taxă ar putea strânge şase miliarde de coroane pe an.

Marea Britanie
Guvernul de la Londra nu a introdus o taxă pe profiturile excepţionale ale băncilor dar, începând din 2011, percepe o taxă pe bănci introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor globale ale băncilor britanice precum şi activele care aparţin operaţiunilor britanice ale băncilor străine. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)