Două treimi din solurile europene se află într-o stare proastă de sănătate, iar normele şi fondurile UE pentru gestionarea solurilor agricole şi a gunoiului de grajd nu sunt utilizate într-o manieră suficientă, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene (ECA).

Instituţia avertizează că standardele sunt lipsite de ambiţie şi ţările din UE nu au direcţionat fondurile către zonele cu cele mai urgente probleme legate de sol.

Există o marjă considerabilă de acţiune pentru îmbunătăţirea sănătăţii solurilor în Europa, susţine ECA, care critică eforturile depuse de UE până în prezent pentru a asigura gestionarea durabilă a solului şi constată că atât Comisia Europeană, cât şi ţările din UE nu au utilizat suficient instrumentele financiare şi legislative pe care le aveau la dispoziţie. Auditorii au observat că standardele UE sunt adesea lipsite de ambiţie şi că statele membre nu direcţionează fondurile către zonele cu cele mai presante probleme ale solului. Conform unei analize laa care se face referire în raport, între 60% şi 70% din solurile din Europa au o stare proastă de sănătate, în parte din cauza unor practici deficitare de gestionare a solului şi a gunoiului de grajd.

Solul furnizează nutrienţi, apă şi oxigen şi serveşte drept suport pentru creşterea plantelor. Or, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor în agricultură are un impact negativ asupra calităţii apei şi asupra diversităţii plantelor şi a animalelor. Normele UE, cum ar fi cele aplicabile politicii agricole comune (PAC) şi Directiva privind nitraţii, încurajează îmbunătăţiri ale modului de gestionare a solului şi a gunoiului de grajd. Auditorii estimează că valoarea finanţării din PAC consacrate sănătăţii solului între 2014 şi 2020 a fost de aproximativ 85 de miliarde de euro. Directiva privind nitraţii limitează utilizarea azotului provenit din gunoiul de grajd în zonele poluate, semnalează raportul.

"Solul este esenţial pentru viaţă şi reprezintă o resursă neregenerabilă. Or, în Europa, suprafeţe mari au o stare proastă de sănătate. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru ca UE să îşi suflece mânecile şi să refacă sănătatea solurilor europene. Nu putem întoarce spatele generaţiilor viitoare. Modificările care urmează să fie aduse normelor UE sunt o oportunitate pentru legiuitorii UE de a îmbunătăţi standardele legate de sol în întreaga Europă", a afirmat doamna Eva Lindstrom, membră a Curţii responsabilă de acest raport.

Auditorii au constatat că instrumentul UE de asigurare a conformităţii fermierilor cu condiţiile de mediu, aşa-numita "ecocondiţionalitate", are potenţialul de a combate ameninţările pentru sol, dat fiind că standardele aferente se aplică pe 85 % din terenurile agricole. Totuşi, aceste condiţii, pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a primi plăţi în cadrul CAP, nu merg suficient de departe. Cerinţele pe care ţările din UE le stabilesc cu privire la sol nu necesită practic schimbări ale practicilor agricole şi pot îmbunătăţi doar marginal sănătatea solului. Pentru perioada 2023-2027 s-au adus unele îmbunătăţiri, dar schimbările operate până în prezent în statele membre nu sunt suficiente şi riscă să aibă doar un impact minor asupra gestionării durabile a solului şi a gunoiului de grajd.

Ţările din UE ar fi trebuit să aloce finanţare pentru zonele cu probleme acute ale solului. Or, acestea nu au direcţionat către zonele respective decât o mică parte din fondurile lor de dezvoltare rurală care sunt utilizate pentru a sprijini practici agricole voluntare benefice pentru mediu. Programele de dezvoltare rurală ale statelor membre conţineau puţine măsuri în materie de gestionare a gunoiului de grajd, în pofida problemelor cunoscute legate de surplusul de azot.

Comisia are dificultăţi în a obţine o imagine de ansamblu a modului în care ţările din UE aplică cerinţele în materie de gestionare a gunoiului de grajd, deoarece datele furnizate de acestea sunt incomplete. Lacunele de la nivelul datelor înseamnă şi că nu pot fi calculate medii la nivelul UE. În plus, derogările slăbesc eficacitatea restricţiilor privind aplicarea gunoiului de grajd. De exemplu, poluarea solului a crescut în fermele care au beneficiat de derogări privind limitele de azot. Auditorii observă şi că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva ţărilor care nu respectă Directiva privind nitraţii necesită un timp foarte lung.

UE s-a angajat să îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, dintre care şapte au un impact direct sau indirect asupra solului. La nivelul UE nu există însă o definiţie acceptată cu privire la gestionarea durabilă a solului. Comisia pregăteşte în prezent o iniţiativă legislativă privind protejarea, gestionarea şi refacerea solurilor din UE şi tocmai a publicat o propunere pentru o directivă nouă vizând sănătatea solului. Aceasta va fi discutată de Parlamentul European şi de Consiliul UE în lunile următoare. Obiectivul UE este de obţine soluri sănătoase până în 2050.

Cercetările arată că ecosistemul solurilor din Europa va continua să se degradeze din cauza diferitor factori. Pragul sustenabil recomandat în legătură cu eroziunea solului este depăşit pe aproximativ 25 % din terenurile din UE şi majoritatea solurilor din UE prezintă, de asemenea, un risc de pierdere a biodiversităţii. Solul are nevoie de azot pentru a susţine creşterea plantelor. Un deficit de azot poate antrena degradarea solului, în timp ce un excedent de azot poate cauza poluarea apelor şi eutrofizare. În UE, cele mai ridicate valori de poluare din perioada 2012-2015 au fost înregistrate în Cipru şi în Ţările de Jos; Ţările de Jos au avut cea mai ridicată valoare cunoscută şi între 2016 şi 2019, cea mai recentă perioadă pentru care există date.

Auditul a acoperit perioada 2014-2022 (standardele aferente acesteia au fost prelungite pentru a acoperi anii 2021 şi 2022) şi are o dimensiune prospectivă pentru perioada 2023-2027. Auditorii au evaluat dacă Comisia Europeană şi statele membre utilizaseră în mod eficace instrumentele UE pentru gestionarea durabilă a solurilor agricole şi a gunoiului de grajd. Eşantionul de audit a inclus cinci ţări din UE: Germania, Irlanda, Spania, Franţa şi Ţările de Jos. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)