Comisia Europeană intenţionează să relaxeze o parte din restricţiile impuse anumitor culturi modificate genetic, în ideea de a ajuta fermierii să se adapteze la schimbările climatice, însă această modificare este posibil să relanseze o dezbatere la nivelul Europei cu privire la tehnicile controversate de editare genomică, informează Financial Times.

Potrivit unui proiect de reglementare consultat de Financial Times, multe plante modificate ar urma să fie aprobate la fel ca şi culturile convenţionale, în loc să treacă prin actualul regim comunitar care se aplică OMG-urilor, care este unul complicat şi costisitor.

Planul ar înfiinţa o categorie de plante care au utilizat editarea genomică pentru a crea noi soiuri dar care ar fi putut fi realizate şi prin tehnici tradiţionale de ameliorare. Printre aceste plante se numără grâul care rezistă la secetă, tomatele care rezistă la dăunători şi cartofii care conţin mai puţină acrilamidă, un compus care devine cancerigen atunci când cartofii sunt prăjiţi.

Oficialii europeni susţin că noile tehnici de editare genomică sunt vitale pentru a menţine randamentul culturilor agricole, într-un moment în fermierii se confruntă cu schimbările climatice care produc secete şi inundaţii. În plus, graţie acestor noi tehnici ar fi posibilă o diminuare a utilizării de pesticide îngrăşăminte şi alte chimicale.

Financial Times precizează însă că este posibil ca aceste propuneri să sufere modificări înainte de a fi prezentate în mod oficial de executivul comunitar, în data de 5 iulie.

"Ştiinţa şi datele arată că acestea pot fi create şi prin tehnicile tradiţionale de ameliorare a culturilor. Argumentele economice sunt foarte puternice. Dacă vrem să facem faţă schimbărilor climatice şi să sprijinim securitatea alimentară avem nevoie de aceste tehnici", a declarat un oficial european.

Propunerile stabilesc diferite opţiuni de reglementare dar este preferat un regim mai relaxat pentru majoritatea noilor soiuri de plante, care ar urma să fie "tratate similar cu plantele convenţionale şi nu ar necesita autorizare, analiza riscurilor, trasabilitate şi etichetare precum OMG-urile", se precizează în proiectul de reglementare.

Editarea genomică este o formă de inginerie în care genele pot fi şterse sau adăugate de la aceiaşi specie sau specii similare, accelerând procesul tradiţional de ameliorare a culturilor în cadrul căruia oamenii de ştiinţă amestecă diferite soiuri de plante. Un exemplu ar fi combinarea unui soi de grâu care are un spic mai mare cu unul care are tulpina mai groasă, pentru a crea un soi de grâu mai rezistent la vânt. Editarea genomică este diferită de modificarea genetică, în care se introduce DNA de la o specie străină.

Până la această dată doar câteva Organisme Modificate Genetice au fost autorizate în UE, folosite în special ca nutreţ pentru animale din cauza opoziţiei opiniei publice şi politicienilor faţă de OMG-uri.

Greenpeace a anunţat că se va opune oricărei relaxări a normelor actuale şi a deschis propunerea Comisiei Europene drept una care provine dintr-o "fantezie neştiinţifică în care presupusele beneficii nedovedite ale corporaţiilor sunt luate drept bune şi riscurile nu există".

Eva Corral, de la Greenpeace EU, a subliniat că judecătorii europeni au decis în 2018 că editarea genelor ar trebui să fie acoperită de reglementările privind Organismele Modificate Genetic. "Instanţa supremă din UE a fost foarte clară că OMG-urile care poartă alt nume sunt tot OMG-uri. Uniunea Europeană trebuie să păstreze aceste noi OMG reglementate pentru a se asigura că nu reprezintă un risc pentru natură, polenizatori şi sănătatea umană", a subliniat Eva Corral.

De asemenea, Verzii şi alte formaţiuni din Parlamentul European, care va decide dacă aprobă sau nu propunerea Comisie, se opun şi ei oricăror modificări. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre UE, care vor decide la rândul lor cu privire la propunerea Comisiei, şi-au exprimat sprijinul pentru relaxarea restricţiilor cu privire la OMG-uri, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor care au avut loc recent. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)