Parlamentul Suediei a aprobat, marţi, un nou obiectiv energetic naţional, dând astfel Guvernului undă verde pentru a avansa cu planurile care prevăd construcţia de noi centrale nucleare, într-o ţară care în urmă cu 40 de ani a votat pentru eliminarea graduală a energiei atomice, transmite Reuters.

Modificarea obiectivului într-unul care vizează electricitate "100% fără combustibili fosili", din unul anterior care viza electricitate "100% din surse regenerabile", este o condiţie crucială în planul Guvernului de la Stockholm de a acoperi o preconizată dublare a cererii de electricitate, până la aproximativ 300 de TwH în anul 2040, şi, de asemenea, de a ajunge la emisii zero până în 2045.

"Aceasta creează condiţiile pentru energia nucleară. Avem nevoie de mai multă producţie de electricitate, avem nevoie de electricitate curată şi avem nevoie de un sistem energetic mai stabil", a declarat ministrul Finanţelor, Elisabeth Svantesson.

În 2016, partidele suedeze au ajuns la un acord care prevedea că noi reactoare pot fi construite pe locul centralelor nucleare existente. Cu toate acestea, fără subvenţii, construcţia de noi reactoare era mult prea scumpă. Actuala coaliţie de centru-dreapta spune că noile reactoare sunt esenţiale pentru a alimenta tranziţia la economia fără combustibili fosili şi a promis că va acorda garanţii de împrumut generoase.

Aproximativ 98% din producţia de electricitate din Suedia este generată deja din apă, vânt şi energie atomică.

Compania de utilităţi Vattenfall, controlată de statul suedez, analizează posibilitatea de a construi cel puţin două reactoare modulare mici şi, de asemenea, să prelungească durata de viaţă a actualelor reactoare care funcţionează în Suedia.

Cu toate acestea, criticii susţin că energia nucleară este scumpă, construcţia de noi reactoare va dura prea mult şi tehnologia nu este una sigură.

Accentul pus pe energia nucleară face parte dintr-o modificare mai amplă a politicii de mediu într-o ţară care mult timp s-a lăudat că este un campion "verde".

Coaliţia la putere la Stockholm intenţionează să diminueze amestecul de etanol în benzină şi motorină, ceea ce va duce la emisii mai mari de CO2, o măsură care ar putea face ca Suedia să rateze obiectivele de emisii pentru 2030.

Propunerile Suediei de a permite ţărilor membre să prelungească subvenţiile pentru termocentralele pe cărbune ţinute în rezervă au generat îngrijorări în Uniunea Europeană, iar autorităţile de la Stockholm au cerut, de asemenea, Bruxelles-ului să dilueze o lege care priveşte refacerea habitatelor naturale deteriorate.

Pe plan intern, Guvernul de la Stockholm intenţionează să modifice autorizaţiile de mediu, ceea ce ar accelera extinderea capacităţilor eoliene şi ar permite companiilor de minerit să exploateze mari depozite de metale rare, care sunt cruciale în producţia de motoare electrice.

Ambasadorii statelor membre UE au ajuns, săptămâna trecută, la un acord cu privire la extinderea energiei regenerabile până în anul 2030, după ce Franţa a obţinut asigurări că energia nucleară va avea un rol mai important în tranziţia energetică şi astfel a renunţat la opoziţia sa de ultim moment.

Vinerea trecută, ambasadorii tuturor celor 27 de state-membre şi-au exprimat sprijinul pentru acordul convenit cu Parlamentul European, pentru o directivă destinată creşterii, până la cel puţin 42,5%, a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE, până la finele deceniului, înlocuind ţinta actuală de 32%.

Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană a emis o declaraţie în care subliniază importanţa energiei nucleare în îndeplinirea obiectivelor climatice ale blocului comunitar, recunoaştere cerută cu insistenţă de Franţa.

Energia nucleară este o alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili şi reprezintă o componentă esenţială a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproape 26 % din energia electrică produsă în UE, conform datelor publicate pe site-ul Parlamentului European.

În România, există două unităţi nucleare, la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al ţării şi 36% din energia fără emisii de CO2.

Obiectivul Nuclearelectrica este menţinerea capacităţii actuale (1400 MWe prin Retehnologizarea Unităţii 1 şi menţinerea în funcţiune a Unităţii 2), punerea în funcţiune a încă 1.865 MWe până în 2031, prin Unităţile 3 şi 4 şi proiectul centralei cu reactoarele modulare mici. Extinderea capacităţilor nucleare, atât CANDU, cât şi SMR, va garanta securitatea energetică prin energie curată (contribuind la atingerea ţintelor de decarbonare) şi va permite complementaritatea cu sursele regenerabile.

Unităţile 3 şi 4, al căror termen de intrare în exploatare comercială sunt anii 2030, respectiv 2031, vor adăuga încă 10 TWh energie curată în sistemul energetic naţional, sprijinind securitatea energetică. În plus, cele 4 unităţi de la Cernavodă vor genera aproximativ 66% din energia curată a României, cu un impact în atingerea ţintelor de decarbonare ale României.AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)