Timp de două decenii o fabrică de mezeluri din Vorden, un oraş din nordul Germaniei, a produs un fel de parizer sub formă de ursuleţ, denumit Barchenwurst, preferat de copiii din întreaga ţară, însă creşterea costurilor de producţie şi diminuarea cererii de carne de porc a obligat operatorul să închidă fabrica în urmă cu câteva săptămâni, transmite Bloomberg.

Este o situaţie care reflectă starea dificilă prin care trece industria cărnii de porc din Germania, care se confruntă cu o scădere dramatică a cererii (într-o ţară care odată avea cel mai mare consum per capita), consecinţele pestei porcine africane, problemele economice interne şi prevederile referitoare la bunăstarea animalelor care au îngreunat creşterea porcilor.

Industria cărnii evoluează în funcţie de preferinţele consumatorilor. Dacă în 2007 un german obişnuit consuma 40 de kilograme de carne de porc pe an, în 2022 a scăzut la 29 de kilograme, în timp ce consumul de carne de pasăre şi vită a rămas mai mult sau mai puţin constant. Efectivele de porci din Germania au scăzut cu aproape o cincime în perioada noiembrie 2020-noiembrie 2022, la fel ca şi numărul de crescători de porci. Societatea THe Family Butchers, care deţine fabrica de la Vorden, şi este al doilea mare producător de cârnaţi din Germania este doar cea mai recentă firmă care îşi încetează activitatea.

Pe lângă diminuarea cererii, Eckhart Neun, un măcelar din oraşul Gedern, în apropiere de Frankfurt, menţionează şi creşterea preţurilor la energie, îngrăşăminte şi nutreţ care pun presiune asupra micilor firme cum este a sa. "Este un efect de domino, un lucru duce la altul", spune Neun, care este şi vicepreşedintele Asociaţiei măcelarilor germani.

Carnea de porc îşi pierde atractivitatea în diferite părţi ale lumii însă tendinţa este una mai pronunţată în Europa. În 2023, consumul de carne de porc în UE este aşteptat să scadă la cel mai redus nivel din ultimele două decenii, iar în decurs de doi ani producţia ar urma să scadă cu aproximativ o zecime. Cu toate acestea, situaţia din Germania este una deosebită, în condiţiile în care producătorii de carne de porc se confruntă cu o furtună perfectă creată de tendinţele economice, modificările demografice şi culturale, precum şi consecinţele unor crize sanitare care au decimat atât producţia cât şi cererea de carne de porc.

Potrivit lui Frank Greshake, reprezentantul Camerei Agricole din landul Renania de Nord-Westfalia, landul cu cel mai mare număr de ferme de porci, germanii aleg în general diete cu mai puţină carne de porc. Numărul de persoane din Germania care se declară ca fiind vegetarieni a crescut după 2020, potrivit unui raport publicat anul trecut de Ministerul federal al Agriculturii, iar 44% declară că urmează o dietă "flexitariană" care înseamnă un consum limitat de carne.

Unul din motivele pentru această schimbare are legătură cu preocupările referitoare la sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că consumul de carne procesată precum cârnaţii sau şunca poate fi cancerigen. Un altul are legătură cu protejarea mediului. Impactul asupra mediului creat de creşterea animalelor şi consumul de carne este un subiect important pentru Partidul ecologist german, care s-a alăturat coaliţiei la putere în 2021. În plus, musulmanii, care nu mănâncă carne de porc din motive religoase, constituie acum aproape 7% din populaţia Germaniei.

În 2020, izbucnirea epidemiei de pestă porcină africană a determinat China să interzică importurile de carne de porc din Germania, ceea ce i-a dat peste cap pe producători. Înaintea acestei interdicţii, care este şi acum în vigoare, China era cea mai importantă destinaţie de export pentru crescătorii de porci din Germania. Însă explozia de anul trecut a preţurilor la energie, după invadarea Ucrainei de către Rusia, i-a lovit pe fermierii germani deosebit de puternic. Spre deosebire de vaci, purceii trebuie să aibă grajduri încălzite în timpul iernii şi acesta este unul dintre motivele pentru care crescătorii de porci au fost afectaţi în mod disproporţionat.

Un factor agravant îl constituie eforturile guvernamentale vizând îmbunătăţirea bunăstării animalelor. Pentru fermieri aceste reglementări înseamnă investiţii costisitoare în lucruri precum accesul animalelor la spaţii în aer liber şi grajduri mai spaţioase. În condiţiile în care mai puţini oameni consumă şniţele, este dificil pentru producătorii de carne să transfere costurile suplimentare pe seama consumatorilor. În plus, mulţi fermieri sunt în pragul pensiei şi nu găsesc succesori astfel că mulţi nu văd motivul pentru care ar face investiţii.

"Dacă ai 55 de ani, vârsta medie a unui crescător de porci, nu vei mai construi noi infrastructuri", spune Frank Greshake. "Iar în ultimii ani am avut foarte multe noi obligaţii", adaugă reprezentantul Camerei Agricole din landul Renania de Nord-Westfalia.

Wolfgang Kuhnl, coproprietarul The Family Butchers deplânge efectele create de această stare de lucruri în industria cârnaţilor. "În următorii zece ani cel mai probabil piaţa cârnaţilor se va reduce cu o treime. Din cei peste 100 de producători, mulţi vor renunţa sau vor fi preluaţi", susţine Wolfgang Kuhnl. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)