Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai, ceea ce conferă noi argumente pentru ca următoarele majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene să fie mai prudente, după ce majorarea agresivă a costului creditului din ultimele luni începe să îşi facă simţite efectele transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în luna mai 2023, de la un nivel de 7% înregistrat în luna aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.

Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut şi ea până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie, de asemenea sub estimările analiştilor care mizau pe un avans de 5,5%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În ultimele 12 luni, BCE a majorat dobânda de politică monetară cu 375 de puncte de bază, până la 3,25%, pentru a combate creşterea accelerată a preţurilor. Instituţia de la Frankfurt s-a angajat practic pentru o nouă majorare cu alte 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă de politică monetară din 15 iunie. Mai mulţi membri influenţi din cadrul consiliului guvernatorilor BCE, precum guvernatorii băncilor centrale din Germania, Ţările de Jos şi Irlanda, au pus pe masa discuţiilor chiar şi o nouă majorare în luna iulie, însă există un larg consens că perspectivele pentru perioada mai îndepărtate sunt mult prea neclare pentru a face orice fel de angajamente.

Vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat joi că deşi gardienii euro au parcurs cea mai mare parte a ciclului lor de înăsprire a politicii monetare, pentru a aduce inflaţia înapoi la obiectivul pe termen mediu de 2%, ciclul nu s-a terminat încă.

Chiar dacă datele publicate joi de Eurostat oferă noi argumente pentru prudenţă, problema Europei cu inflaţia este departe de a fi rezolvată, în condiţiile în care ritmul de creştere a preţurilor pentru multe categorii importante, în special servicii, rămâne unul încăpăţânat de ridicat. Potrivit cifrelor preliminare, inflaţia serviciilor a încetinit în luna mai până la 5%, de la 5,2% în luna aprilie, în timp ce ritmul de creştere a preţurilor pentru bunurile industriale a încetinit la 5,8%, de la 6,2% în luna aprilie, în ambele cazuri fiind vorba de cifre mult prea mari chiar dacă tendinţa de scădere este una bună.

Pe de altă parte, o veste bună pentru BCE este încetinirea ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare, care au înregistrat în luna mai un avans de 12,5%, faţă de unul de 13,5% în luna aprilie.

"Prognoza de inflaţie în Europa este puternic afectată de două tendinţe opuse. Pe de o parte preţurile la energie mai mici decât se preconiza, ca urmare a iernii blânde, este posibil să împingă în jos inflaţia de bază mai rapid decât se estima. Pe de altă parte însă recentele acorduri salariale şi presiunile care există încă pe partea preţurilor serviciilor este posibil să menţină inflaţia de bază la un nivel ridicat", susţine economistul ING, Carsten Brzeski.

Ritmul de creştere a salariilor în zona euro se menţine în intervalul 5%-6%, dublu faţă de nivelul care ar fi consistent cu ţinta de inflaţie a BCE. Însă salariile trebuie majorate după ce inflaţia a afectat veniturile reale timp de mai mulţi ani iar BCE speră că după ce inflaţia va încetini, ritmul de creştere a salariilor va urma o tendinţă similară, astfel încât să se anuleze reciproc.

Chiar dacă acest scenariu este unul plauzibil, piaţa muncii din blocul comunitar este una excepţional de tensionată iar firmele, în special în sectorul serviciilor, raportează probleme în acoperirea locurilor de muncă vacante, ceea ce reprezintă un risc pentru majorarea salariilor, şi în consecinţă a inflaţiei. Un alt posibil motiv de îngrijorare pentru BCE este acela că ritmul de creştere economică pare să nu fie la fel de rezistent pe cât se preconiza, în special în sectorul manufacturier, în condiţiile în care mai mulţi indicatori arată că încetinirea producţiei industriale afectează economia în ansamblu, chiar dacă sectorul serviciilor cunoaşte o perioadă de boom. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)