După miniştrii a venit rândul negociatorilor, o sesiune de cinci zile de discuţii începe luni la Paris în încercarea de a face progrese spre un tratat care să pună capăt poluării cu plastic, informează AFP.

Reprezentanţii a 175 de state cu ambiţii divergente se reunesc la sediul Unesco pentru a doua sesiune a comitetului internaţional de negociere, din cele cinci preconizate pentru a se ajunge la un acord istoric care să acopere întregul ciclu de viaţă al plasticului. ONG-uri dar şi reprezentanţi ai companiilor din sectorul plasticului, spre nemulţumirea apărătorilor mediului, vor asista de asemenea la dezabateri.

În urmă cu un an, la Nairobi (Kenya) a fost convenit un acord de principiu pentru a pune capăt poluării cu plastic în lume, cu ambiţia de a avea, până la finele lui 2024, un tratat oficial sub egida Naţiunilor Unite.

Un summit cu miniştri sau reprezentanţi din aproximativ 60 de ţări a fost organizat sâmbătă la Paris, pentru a da un elan negocierilor. "Dacă nu vom acţiona, în 2050 va fi mai mult plastic decât peşti în oceane", a subliniat ministrul francez al Afacerilor Externe, Catherine Colonna.

"Lupta împotriva poluării cu plastic ne va facilita lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentru a ne păstra oceanele şi biodiversitatea", a subliniat, la rândul său, ministrul Tranziţiei Ecologice, Christophe Béchu.

Miza este una de amploare în condiţiile în care producţia anuală de plastic s-a dublat în ultimii 20 de ani pentru a ajunge la 460 milioane de tone. Şi dacă nu se va face nimic ar putea să se tripleze până în 2060.

Însă două treimi din această producţie mondială de plastic are o durată scurtă de viaţă şi se transformă în deşeuri care trebuie tratate după doar o singură utilizare. 22% sunt abandonate (aruncate la gropile de gunoi, incinerate sau aruncate în natură) şi mai puţin de 10% sunt reciclate.

"Va trebui să fim atenţi pentru ca tema reciclării să nu înlocuiască dezbaterile cu privire la reducerea producţiei de plastic", a avertizat Christophe Béchu.

Reducerea producţiei de plastic este susţinută de o coaliţie de state, în frunte cu Ruanda şi Norvegia, şi care este compusă de aproximativ 50 de ţări, inclusiv Uniunea Europeană, Canada, Chile şi, de câteva zile, Japonia. Speranţa acestei coaliţii este oprirea poluării cu plastic până în 2040.

Însă alte state sunt mai reticente, insistând pe reciclare şi o mai bună gestionare a deşeurilor. În această tabără se regăsesc în special China, SUA, Arabia Saudită şi, în general, ţările membre OPEC, care intenţionează să îşi protejeze industria petrochimică.

Plasticul, produs al industriei petrochimice, este peste tot: ambalaje, fibre de haine, materiale de construcţie, instrumente medicale etc. Plasticul ridică o problemă şi pentru rolul său în încălzirea climei: reprezentând 1,8 miliarde de tone de gaze cu efect de seră în 2019, 3,4% din emisiile mondiale, o cifră care ar putea să se dubleze până în 2060, potrivit OECD. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)