Moneda turcească s-a depreciat după ce Recep Tayyip Erdogan a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, organizat duminică, prelungind cu cinci ani ceea ce este deja cel mai lung mandat de preşedinte al Turciei, astfel că investitorii caută indicii cu privire la momentul în care va relaxa controlul asupra pieţelor financiare, transmite Bloomberg.

Luni dimineaţa, lira turcească s-a depreciat cu 0,3% până la 20,03 lire pentru un dolar, aproape de minimumul istoric, pentru ca în jurul orei 6:40 a.m. să se tranzacţioneze la 20,01 lire pentru un dolar.

Analiştii de pe Wall Street se aşteaptă la noi deprecieri pentru moneda turcească, banca Morgan Stanley avertizând că ar putea ajunge la un curs de 26 de lire pentru un dolar mai repede decât se preconiza, pentru a urca la 28 de lire pentru un dolar la finele anului, dacă Erdogan va continua cu politica sa de a menţine intenţionat dobânzile la un nivel redus. Analiştii de la Wells Fargo & Co se aşteaptă al un curs de 23 de lire pentru un dolar încă de la finele acestui trimestru.

"Victoria lui Erdogan nu este un semnal de încredere pentru investitorii străini. Cu o inflaţie foarte ridicată, dobânzi reduse şi fără rezerve valutare, o criză dureroasă care să afecteze toate activele ar putea să se prefigureze", susţine Hasnain Malik, analist la Tellimer în Dubai.

Conform rezultatelor preliminare neoficiale difuzate de agenţia publică Anadolu, după numărarea a 99% dintre buletinele de vot, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 52,1% din voturi, iar Kemal Kiliçdaroglu 47,9%.

Abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi, potrivit căreia dobânzile ridicate favorizează inflaţia, a lăsat pieţele la mâna unui mix de reglementări şi intervenţii ad-hoc, astfel că noi măsuri sunt introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiţii, investitorii străini au plecat, iar deţinerile străine de acţiuni şi obligaţiuni turceşti au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.

Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susţine lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflaţia a urcat la 80% anul trecut.

"Este evident că modelul economic actual nu funcţionează. Cel mai probabil, Erdogan este conştient de acest lucru şi o tranziţie modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcţie ar fi salutat de piaţă", spune Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.

Un prim semnal cu privire la o eventuală modificare a mixului de politici ar putea veni odată cu numirile în poziţiile economice cheie, precum cele la Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală. Toţi miniştrii actuali au câştigat locuri în Parlament la primul tur de scrutin, care a avut loc în urmă cu două săptămâni, la care vor trebui să renunţe dacă vor fi numiţi în poziţii din cabinet. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)