Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să îşi intensifice eforturile de supraveghere pentru a se asigura că băncile din UE îşi gestionează riscul de credit în mod corespunzător, în special debitorii care se află în incapacitatea de a-şi rambursa creditele, se arată într-un raport publicat vineri de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Instituţia cu sediul la Luxemburg subliniază cât de important este acest lucru, deoarece o gestionare precară a riscurilor de către bănci le poate submina viabilitatea proprie, precum şi pe cea a întregului sistem financiar. Ori, în pofida eforturilor sporite în materie de supraveghere a riscului de credit al băncilor şi a creditelor neperformante, BCE nu a impus cerinţe de capital proporţional mai mari băncilor cu risc mai ridicat. BCE nici nu şi-a intensificat măsurile de supraveghere în mod suficient atunci când băncile prezentau deficienţe persistente în gestionarea riscului de credit.

BCE supraveghează aproximativ 110 bănci semnificative din 21 de ţări din UE. În fiecare an, BCE evaluează riscurile cu care se confruntă aceste bănci din punctul de vedere al expunerii lor la riscul de credit (de exemplu, standarde deficitare în materie de creditare), precum şi la riscurile în materie de guvernanţă, de model de afaceri şi de lichiditate. Este evaluată, de asemenea, capacitatea acestor bănci de a gestiona riscurile respective. BCE poate impune băncilor cerinţe de capital suplimentare pentru a acoperi riscurile identificate, precum şi măsuri corective pentru a atenua riscurile respective. Acest proces este menit să asigure faptul că băncile respectă cerinţele prudenţiale stabilite de UE şi că încrederea în ele este justificată. BCE a semnalat recent faptul că perspectivele băncilor se deteriorează, pe fondul actualului context economic dificil, în timp ce crizele din trecut au arătat că provizionarea insuficientă le poate ameninţa viabilitatea.

"Pentru a se evita ca băncile să intre în dificultate din cauza deficienţelor în materie de gestionare a riscului de credit, BCE ar trebui să se asigure că acestea îl tratează în mod corespunzător. Acest lucru este primordial, dată fiind importanţa pe care o are încrederea în sectorul bancar şi având în vedere actualele condiţii economice dificile", a declarat domnul Mihails Kozlovs, membrul Curţii responsabil de raport.

În opinia auditorilor, cu excepţia unor deficienţe, evaluările efectuate de BCE cu privire la riscurile de credit şi la controalele băncilor au fost în general de bună calitate. Totuşi, BCE nu utilizează în mod eficient instrumentele şi prerogativele sale de supraveghere pentru a se asigura că riscurile identificate sunt acoperite integral de capital suplimentar şi nici pentru a da dispoziţii băncilor să gestioneze mai bine acest risc. Abordarea modificată aplicată de BCE în 2021 pentru a determina cuantumul capitalului pe care trebuie să îl deţină o bancă dincolo de capitalul minim reglementat nu furnizează asigurarea că diferitele riscuri sunt acoperite în mod corespunzător. În plus, această abordare nu a fost aplicată în mod consecvent.

În special, BCE nu a impus cerinţe proporţional mai mari băncilor care se confruntau cu riscuri mai mari, ceea ce înseamnă că riscurile nu sunt corelate în mod clar cu cerinţa impusă. De fapt, pentru băncile cu cel mai ridicat grad de risc, BCE a selectat în mod consecvent cerinţe situate la capătul inferior al intervalelor predefinite. În plus, auditorii au observat că, de regulă, BCE nu a reuşit să intensifice suficient măsurile de supraveghere în cazurile în care riscul de credit era ridicat şi susţinut şi deficienţele în materie de control erau persistente.

Auditorii au criticat lipsa de personal suficient alocat - atât la nivelul BCE, cât şi la nivelul autorităţilor naţionale de supraveghere - pentru supravegherea bancară, precum şi durata prea lungă a ciclului de supraveghere din 2021, care ar putea duce la evaluări care nu mai sunt de actualitate. Pe de altă parte, auditorii recunosc că, începând din 2015, creditele neperformante "moştenite" (cele clasificate ca atare înainte de aprilie 2018) s-au diminuat, ca urmare a unei serii de factori, printre care acţiunile BCE. Cu toate acestea, BCE nu a recurs în mod sistematic la prerogativele sale de supraveghere pentru acele bănci care nu dispuneau de procese şi date solide pentru identificarea şi măsurarea creditelor neperformante.

În cadrul mecanismului unic de supraveghere, care a fost creat în 2014 ca răspuns la criza financiară din 2008, BCE supraveghează în mod direct băncile semnificative din UE. Există 110 astfel de bănci în cele 20 de state membre din zona euro şi în Bulgaria; ele deţin aproape 82% din activele bancare din uniunea bancară. În 2021, cheltuielile administrative aferente atribuţiilor de supraveghere ale BCE s-au ridicat la 577,5 milioane de euro. Auditorii au pus accentul pe ciclul de supraveghere din 2021, mai precis pe un eşantion de 10 bănci cu niveluri mari de credite neperformante. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)