Uniunea Europeană a reacţionat rapid la ameninţarea prezentată de pandemia de COVID-19 pentru lanţurile de aprovizionare cu produse agricole şi, pe lângă o serie de măsuri, a pus la dispoziţie un sprijin direct în valoare de 712 milioane de euro, însă nivelul sprijinului public a variat foarte mult de la o ţară la alta, situaţie care poate genera concurenţă neloială, relevă un raport al Curţii Europene de Conturi, intitulat "Securizarea lanţurilor de aprovizionare cu produse agricole pe perioada pandemiei de COVID-19: răspunsul UE a fost rapid, dar insuficient direcţionat de statele membre".

De asemenea, sprijinul direct ajutorul nu a fost direcţionat suficient către persoanele care aveau cel mai mult nevoie de acesta, iar multe ţări din UE (printre care Polonia, România, Grecia, Italia şi Spania) au sprijinit fermierii dintr-un anumit sector indiferent dacă suferiseră sau nu pierderi. În consecinţă, este posibil ca unii fermieri să fi primit sprijin chiar dacă nu au fost afectaţi de criză, iar alţii au fost compensaţi în exces. De exemplu, se estimează că unii producători de struguri din Andaluzia au primit o compensaţie de trei ori mai mare decât suma corespunzătoare pierderilor lor.

"UE a reacţionat rapid la ameninţarea prezentată de pandemia de COVID-19 pentru lanţurile de aprovizionare cu produse agricole. Diferitele măsuri luate de UE au contribuit la limitarea perturbării sectorului agroalimentar. Cu toate acestea, dacă în viitor va apărea o criză similară, sprijinul din partea UE ar fi mai eficient dacă ajutorul ar fi mai bine direcţionat către sectoarele şi fermierii care au într-adevăr nevoie de ajutor, apreciază Curtea de Conturi Europeană", se spune în raport.

Pandemia de COVID-19 a afectat lanţurile de aprovizionare cu produse agricole de la fermă la consumator. Transportul produselor, în special cel transfrontalier, a fost îngreunat. Supermarketurile s-au confruntat cu probleme de aprovizionare. Ca răspuns, UE a introdus o serie de măsuri, printre care: orientări menite să asigure un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient în UE, clasificarea lucrătorilor sezonieri drept "personal care ocupă funcţii esenţiale", sprijin direct pentru fermieri şi pentru IMM-uri, facilitarea ajutoarelor de stat şi măsuri excepţionale de intervenţie pe piaţă.

"Sectorul agroalimentar european a fost grav afectat de criza provocată de pandemia de COVID-19. Din păcate, aceasta nu a fost singura problemă: războiul purtat de Rusia în Ucraina reprezintă, la rândul său, o provocare de anvergură pentru securitatea aprovizionării noastre cu alimente. Sperăm că activitatea noastră poate contribui la îmbunătăţirea conceperii şi a direcţionării viitoarelor măsuri de răspuns la situaţii de criză adoptate de UE pentru a sprijini sectorul agroalimentar", a declarat Joelle Elvinger, membru al Curţii, care a condus auditul.

Auditorii subliniază în acest raport rapiditatea cu care a reacţionat UE. Încă de la începutul pandemiei, Comisia Europeană a emis orientările privind culoarele verzi pentru circulaţia transfrontalieră a bunurilor şi a contribuit la asigurarea liberei circulaţii a lucrătorilor sezonieri, atenuându-se astfel perturbările la nivelul sectorului agroalimentar. În mod similar, a fost creat rapid cadrul pentru un sprijin direct în valoare de 712 milioane de euro, prin realocarea excepţională a fondurilor pentru dezvoltare rurală (FEADR) neutilizate, acordându-se până la 7.000 de euro pe fermier şi 50.000 de euro pe IMM. Nu în ultimul rând, dat fiind că principalul răspuns bugetar la pandemie a venit din partea bugetelor naţionale, UE a facilitat rapid măsurile de ajutor de stat. Nivelul sprijinului public a variat însă foarte mult de la o ţară la alta în UE.

Un exemplu în acest sens este cazul celor două ţări care sunt cele mai importante producătoare de plante şi de flori: ajutorul de stat a ajuns la aproape 9% din valoarea producţiei pentru acest sector în Ţările de Jos, în timp ce, în Spania, ajutorul de stat pentru sectorul respectiv a fost mult mai puţin semnificativ (0,3%). Această situaţie poate genera concurenţă neloială, susţin auditorii.

De asemenea, în sectorul vinicol, Comisia a lansat măsuri pentru a retrage vinul de pe piaţă definitiv (distilarea în situaţii de criză) sau temporar (depozitarea în situaţii de criză), cu scopul de a reduce oferta excedentară. Diferenţele semnificative în punerea în aplicare a acestui sprijin au dus însă la un tratament inegal, ceea ce constituie o discriminare între producătorii de vin şi reprezintă o nerespectare a normelor, avertizează auditorii.

În cadrul activităţii lor, auditorii au verificat modul în care au fost puse în aplicare măsurile UE în cinci state membre (Grecia, Spania, Franţa, Polonia şi România), care au primit 69% din sumele alocate ca sprijin direct excepţional pentru fermieri şi IMM-uri şi 87% din sumele alocate pentru distilarea de criză. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)