Germania şi-a închis sâmbătă ultimele trei reactoare nucleare, au declarat operatorii centralelor în cauză, a căror închidere marchează punctul culminant a peste 20 de ani de ieşire treptată din domeniul energiei atomice a primei economii europene, informează AFP.

Centralele Isar 2 (sud-est), Neckarwestheim (sud-vest) şi Emsland (nord-vest) au fost deconectate de la reţeaua de electricitate înainte de miezul nopţii, aşa cum era planificat, compania de energie RWE descriind oprirea drept "sfârşitul unui epoci", potrivit unui comunicat de presă.

Cea mai mare putere industrială a Europei a respectat, în decurs de câteva luni, programul de tranziţie energetică stabilit la începutul anilor 2000 şi accelerat în 2011, după dezastrul de la Fukushima, printr-o schimbare spectaculoasă a fostului cancelar Angela Merkel. Această strategie de renunţare la energia nucleară, percepută ca periculoasă de o mare parte a populaţiei, îi descumpăneşte pe mulţi dintre partenerii Germaniei care estimează că energia nucleară are un rol de jucat în decarbonizarea producţiei de electricitate.

Criza gazului declanşată de războiul din Ucraina a pus o presiune suplimentară asupra Berlinului şi a reînviat dezbaterea, atât la nivelul clasei politice, cât şi a opiniei publice, asupra oportunităţii închiderii centralelor.

Din 2003, Germania a închis 16 reactoare.

Invazia Ucrainei a marcat un punct de cotitură. Privată de gazul rusesc, Germania s-a trezit expusă celor mai întunecate scenarii economice. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a prelungit funcţionarea reactoarelor cu câteva luni, faţă de oprirea stabilită iniţial pe 31 decembrie. Ultimele trei centrale au furnizat doar 6% din energia electrică produsă în Germania anul trecut, în timp ce energia nucleară reprezenta 30,8% din mix în 1997. Între timp, ponderea energiei regenerabile a ajuns la 46% în 2022, comparativ cu mai puţin de 25% în urmă cu zece ani. Dar în Germania, cel mai mare emiţător de CO2 din Uniunea Europeană, cărbunele reprezintă încă o treime din producţia de energie electrică, cu o creştere de 8% anul trecut pentru a face faţă absenţei gazului rusesc.

Franţa, cu 56 de reactoare, rămâne ţară cu cel mai ridicat nivel de energie nucleară pe cap de locuitor din lume. La nivel european, există diferenţe mari între Paris şi Berlin cu privire la rolul acestui tip de energie. Germania preferă să se concentreze asupra obiectivului său de a acoperi 80% din necesarul de energie electrică cu energie regenerabilă până în 2030 şi de a închide în acelaşi timp centralele pe cărbune până cel târziu în 2038. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Irina Giurgiu)