Comisia Europeană a prezentat recent un plan de acţiune pentru un pescuit mai sustenabil, obiectivul fiind interzicerea pescuitului de tip traulare de fund în toate zonele marine protejate până cel târziu în 2030.

Aceasta a provocat însă o opoziţie puternică în unele state membre, ceea ce ar putea duce la o diluare a planului, relatează platforma media European Newsroom (enr).

Demonstraţii, porturi blocate...

Ideea Comisiei de a interzice traulare de fund în toate zonele marine protejate a declanşat o mişcare de protest denumită "porturi moarte" în rândul pescarilor din Franţa. Chiar dacă propunerile Comisiei nu reprezintă o legislaţie nouă, iar implementarea lor nu are loc suficient de rapid pentru unele ONG-uri de mediu, a existat o opoziţie vehementă faţă de aceste propuneri în unele state membre. De teamă că interdicţia va pune în pericol întreaga industrie, au existat proteste în Germania, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda şi Danemarca.

Planul de acţiune al Comisiei Europene privind pescuitul sustenabil, anunţat în data de 21 februarie, include iniţiative precum eliminarea traulării de fund în ape adânci în toate zonele marine protejate. Măsura este destinată protejării peştilor, crustaceelor, broaştelor ţestoase şi păsărilor marine prin interzicerea utilizării echipamentelor pentru pescuitului mobil în zone care vor acoperi până la 30% din apele europene până în 2030. Ţinta nu este una obligatorie.

Comisia Europeană susţine că pescuitul pe fundul mării prin utilizarea unor plase mobile care greblează fundul mării este una dintre cele mai răspândite şi mai dăunătoate activităţi asupra fundului mării şi habitatelor asociate. În prezent, 79% din fundul mării în zonele de coastă este considerat perturbat fizic, în principal din cauza pescuitului în ape adânci, şi un sfert din zonele costiere din UE au pierdut probabil ecosistemele de pe fundul mării.

Spania, Italia şi Germania acuză Bruxelles-ul de "demonizarea" şi "simplificarea" impactului pescuitului cu traulere

Guvernul spaniol a acuzat recent Bruxelles-ul că "demonizează" pescuitul cu traulere, susţinând că produce randamente sustenabile şi facilitează refacerea stocurilor de peşte. Ministrul spaniol al Agriculturii şi Pescuitului, Luis Planas, a apărat necesitatea găsirii unui echilibru între factorii de mediu, economici şi sociali în următoarea Politică comună în domeniul pescuitului. Dezacordurile Spaniei cu Bruxelles-ul privind pescuitul cu traulere nu sunt o noutate. În 2022, Guvernul de la Madrid a făcut apel la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene faţă de un regulament al Comisiei, care este deja în vigoare, care a impus închiderea a 87 de zone de pescuit cu traulere de pe coasta atlantică.

Ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida a cerut la Consiliul AGRIFISH din 20 martie o "revizuire a planului de acţiune", susţinând, că dând vina în exclusivitate pe pescuitul în ape adânci pentru diminuarea resurselor piscicole este o simplificare. Potrivit oficialului italian, revizuirea planului ar trebui să fie făcută în "coordonare cu statele membre şi industria pescuitului".

Lollobrigida a pus accentul pe importanţa "ca navele noastre de pescuit să nu fie pedepsite cu reguli stricte care nu pot fi aplicate ţărilor terţe", adică ţările din sudul Mediteranei. "Este necesar să garantăm securitatea alimentară şi suveranitate fără puncte de vedere ideologice care cer o atitudine castratoare faţă de afacerile noastre comparativ cu alte state din aceleaşi bazine pisiciole", a adăugat Lollobrigida.

În disputa cu privire la planurile UE, ministrul german al Agriculturii şi Pescuitului, Cem Ozdemir îi sprijină pe pescarii de crab din Germania. "Studiile ştiinţifice arată că pescuitul de crab este mai blând faţă de fundul mării comparativ cu alte forme de pescuit cu traulere", a declarat ministrul german.

Ozdemir şi-a exprimat opoziţia faţă de o interdicţie generală, susţinând că impactul asupra mediului al diferitelor forme de pescuit trebuie luat în vedere în mod diferenţiat. Motivul este acela că plasele relativ uşoare utilizate de pescarii de crab vor fi folosite astfel încât fundul mării şi speciile care trăiesc în aceste zone îşi vor reveni mai rapid decât în cazul altor forme de pescuit.

"O interdicţie generalizată va conduce la un impas din care pescarii de crab afectaţi nu pot scăpa", a spus Ozdemir. Cu toate acestea, oficialul german a subliniat şi necesitatea intensificării eforturilor în vederea unui pescuit sustenabil, inclusiv pentru reguli mai prietenoase cu mediul pentru pescuitul în ape adânci.

O interdicţie ar pune industria pescuitului în pericol?

Alianţa europeană pentru pescuitul de fund (EBFA) estimează că interdicţia "pune în pericol 7.000 de nave" adică "25% din volumul capturilor şi 38% din veniturile totale ale flotei europene".

Potrivit Comitetului naţional pentru pescuit din Franţa, o astfel de măsură ar duce la dispariţia a "aproximativ o treime din flotă", adică 4.000 de pescari, la bordul a 1.200 de vase de pescuit în Franţa.

În Spania, 10% din vasele de pescuit utilizează traularea de fund. Sectorul, în frunte cu Asociaţia profesională CEPESCA, a avertizat că impactul asupra economiei şi locurilor de muncă pe care l-ar avea interdicţia vizată de Bruxelles.

Reglementările stricte privind pescuitul au aruncat deja pescarii germani din Marea Baltică în criză. Planificata interdicţie la nivelul întregii UE ar creşte şi mai mult presiunile asupra pescarilor germani, care s-au confruntat deja cu numeroase probleme în ultimii ani. De exemplu, pescuitul de hering, care este deosebit de important pentru pescarii din Marea Baltică, este aproape complet interzis. Suprapescuitul, faptul că îngrăşămintele ajung în cursurile de apă, în special din agricultură, şi schimbările climatice şi-au făcut resimţite efectele asupra stocurilor de peşti.

Pe de altă parte, Croaţia a făcut un apel către pescari să participe la o iniţiativă pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit prin distrugerea vaselor de pescuit sau convertirea lor pentru alte activităţi decât pescuitul comercial. Măsura este finanţată de Uniunea Europeană, care acoperă 70% din costuri, restul de 30% fiind suportate de Croaţia.

Un plan diluat?

Primele măsuri ar urma să intre în vigoare la finele lunii martie 2024. Atunci când a fost întrebată, Comisia a subliniat "nu există o interdicţie automată sau completă pentru traularea de fund care să intre în vigoare în luna martie 2024". Planul de acţiune privind pescuitul sustenabil prezentat de Comisie "propune doar orientări pentru statele membre", a spus secretarul de stat pentru Pescuit din Franţa, Herve Berville.

"Vom cere statelor membre să ne dea o foaie de drum până în 2024. Credem că sunt conştiente că trebuie să facem progrese în domeniul pescuitului sustenabil şi pentru protejarea ecosistemelor, în special în Mediterana", a precizat Comisia, subliniind că "mulţi pescari depind de un fund al mării intact, dar din păcate acesta continuă să se deterioreze în întreaga Europă".

*** Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, ANSA, dpa, EFE şi HINA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr). AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dãdârlat)