Băncile europene se îndreaptă din ce în ce mai mult spre tranzacţii personalizate cu investitori precum fondurile de investiţii pentru a reduce riscurile asociate cu portofoliile lor de credite şi a-şi îmbunătăţi soliditatea financiară, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Cele mai mari bănci din zona euro supravegheate de Banca Centrală Europeană (BCE) au încheiat anul trecut tranzacţii de acest fel cu o valoare record de 174 de miliarde de euro, a informat autoritatea de reglementare.

Aceste tranzacţii în legătură cu care se susţine un transfer semnificativ al riscului (significant risk transfer - "SRT") nu sunt noi, dar pentru că în mod obişnuit sunt bilaterale şi private, datele cu privire la ele nu sunt făcute publice şi detaliile sunt ţinute secrete.

Prin descărcarea unei părţi din riscurile asociate cu împrumuturile lor, băncile pot să îşi reducă în mod semnificativ necesarul de capital pe care trebuie să îl pună deoparte pentru a acoperi pierderile potenţiale, potrivit firmei de avocatură Clifford Chance.

Spre deosebire de o securitizare tradiţională, în cadrul căreia activele unei bănci sunt mutate într-o entitate separată care vinde valori mobiliare investitorilor, tranzacţiile de tip SRT imită de multe ori o vânzare. În cazul securitizării sintetice, o bancă transferă riscul via instrumente derivate de credit sau garanţii dar păstrează în continuare expunerile suport.

Potrivit surselor citate de Reuters, prin utilizarea tranzacţiilor de tip SRT o bancă poate transfera riscuri de pierderi echivalente cu 7% până la 12% din portofoliul de credite.

Pentru investitori, atractivitatea tranzacţiilor de tip SRT este conferită de un randament mai puţin volatil decât multe active cu venit fix care se tranzacţionează în mod deschis, şi în funcţie de calitatea portofoliului de credite, recompense mai mari sub forma unui cupon pentru protecţia oferită băncii.

"Interesul investitorilor a crescut", spune Jason Marlow, director la echipa de gestionare a portofoliului de credite corporate a băncii britanice Barclays. Potrivit lui Marlow, băncile care în trecut recurgeau la tranzacţii de tip SRT odată la trei ani, acum le încheie "odată sau chiar de mai multe ori pe an" pentru a elibera linii de credit care pot fi utilizate pentru noi împrumuturi într-un climat în care există constrângeri asupra capitalului.

BCE, instituţia care supervizează în mod direct cele mai importante bănci din zona euro, a dezvăluit pentru Reuters că cea mai mare parte a tranzacţiilor de tip SRT încheiate în 2022 a implicat împrumuturi care erau performante, o modificare faţă de situaţia din 2021 când creditele cu probleme au reprezentat mai mult de o treime din tranzacţiile de tip SRT.

De asemenea, primul trimestru al acestui an "a fost unul deosebit de aglomerat", spune Olivier Renault, director la Pemberton Asset Management, care vinde băncilor protecţie pentru portofoliile lor de credite. Firma sa discută cu băncile planuri pentru "peste 50 de tranzacţii de tip SRT" şi se aşteaptă la un număr solid în 2023 "în condiţiile în care băncile au puţine opţiuni la dispoziţie pentru a-şi majora rata de capitalizare".

Chiar dacă băncile utilizau şi în trecut astfel de tranzacţii, colapsul celor două bănci americane şi salvarea în extremis a băncii elveţiene Credit Suisse a agravat îngrijorările cu privire la impactul unei încetiniri a economiei asupra portofoliilor de credite ale băncilor. În plus, au crescut şi costurile de finanţare ale băncilor după lovitura dată deţinătorilor de obligaţiuni de tip Additional Tier 1 (AT1), ca urmare a salvării Credit Suisse de către UBS. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)