Comisia Europeană a anunţat luni sărbătorirea celei de-a 30-a aniversări a Fondului de coeziune, care a investit aproximativ 179 miliarde de euro în coeziunea economică, socială şi teritorială a UE, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Instituit prin Tratatul de la Maastricht ca o completare necesară a pieţei unice în setul de instrumente al politicii de coeziune, Fondul de coeziune a primit misiunea de a sprijini investiţiile în infrastructura de transport şi în protecţia climei şi a mediului. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, energia din surse regenerabile şi infrastructura rutieră şi feroviară.

Fondul se axează pe statele membre cu un venit naţional brut sub 90% din media UE pentru a stimula convergenţa între economiile europene. Sprijinul din partea Fondului de coeziune, asemenea tuturor finanţărilor din cadrul politicii de coeziune, a contribuit la creşterea veniturilor naţionale ale ţărilor beneficiare. Irlanda şi Spania au fost primele ţări care au înregistrat o creştere a VNB peste pragul de eligibilitate de 90% din media UE.

Fondul de coeziune a finanţat proiecte emblematice, care au transformat regiuni şi oraşe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul faţă de restul UE. De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului "Vasco da Gama" de la Lisabona (Portugalia) care, cu o lungime de 12,3 km, este cel mai lung pod din UE. De asemenea, Fondul de coeziune a sprijinit construirea "barajului Alqueva" de pe râul Guadiana, din sudul Portugaliei, care este una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

Fondul a jucat un rol esenţial şi la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), prin sprijinul acordat construirii şi modernizării a 7.800 km de drumuri TEN-T şi a 3.650 km de cale ferată TEN-T şi a numeroase apeducte şi tuneluri. Acesta a finanţat cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat în construcţie, între Elin Pelin - Vakarel - Kostenets, Bulgaria. Fondul a sprijinit, de asemenea, construcţia celei de-a doua căi ferate dintre Koper (principalul port la Marea Adriatică din Slovenia) şi Divaca, care va creşte în mod semnificativ capacitatea de transport de marfă şi va asigura conectarea la reţeaua feroviară din Austria.

În Spania, Fondul de coeziune a contribuit la construirea reţelei sale moderne de trenuri de mare viteză. Linia de mare viteză Madrid-Barcelona-frontiera franceză, cu o lungime totală de 804 km, este una dintre principalele axe de comunicare dintre Spania şi restul Europei.

Datorită fondului, linia de cale ferată Warsaw-Gdynia din Polonia a îmbunătăţit transportul de călători pe Coridorul Baltic-Adriatic, în timp ce între principalele oraşe din Polonia circulă un material rulant modern.

Fondul a făcut de asemenea investiţii în transportul public durabil în oraşe, de exemplu în reţelele de metrou din Varşovia, Budapesta, Bucureşti, Sofia şi Praga. În Bratislava, linia de tramvai Petrzalka, cu podul său emblematic, a fost, de asemenea, construită cu ajutorul Fondului de coeziune.

În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la UE în anii 2000. Aeroporturile din Tallinn, Varşovia, Wroclaw şi Rzeszow sunt doar câteva exemple.

Fondul a sprijinit, de asemenea, investiţiile în infrastructură, printre care racordarea a 6 milioane de persoane la apa potabilă curată şi a 10,5 milioane de persoane la tratarea apelor reziduale. Fondul de coeziune a sprijinit totodată reciclarea a 4,2 milioane de tone de deşeuri urbane.

Un proiect de mare importanţă din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru o economie ecologică şi durabilă, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii a mii de cetăţeni, este staţia de tratare a deşeurilor din Alexandroupolis, Grecia, care a permis reducerea cu 60% a deşeurilor colectate din patru municipalităţi ale prefecturii Rodopi şi din două municipalităţi ale prefecturii Evros.

Infrastructura de tratare a apelor uzate din sudul Maltei şi gestionarea apei pentru cele mai mari aglomerări urbane din Letonia au îmbunătăţit tratarea apelor uzate şi calitatea apei potabile pentru cetăţeni.

În domeniul energiei curate, Fondul de coeziune a sprijinit instalarea în Lituania de tehnologii care utilizează energie din surse regenerabile pentru a produce energie electrică pentru aproape 20.000 de gospodării.

Fondul a investit, de asemenea, în protecţia împotriva incendiilor forestiere şi în sisteme de protecţie împotriva inundaţiilor, care vizează 8,3 şi, respectiv, 11,4 milioane de oameni. Printre acestea figurează construirea unui sistem de protecţie împotriva inundaţiilor şi a unui rezervor pentru a proteja zona Tisa Superioară împotriva inundaţiilor provocate de râul Tisa din Ungaria. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)