Comisia Europeană a propus luni norme detaliate pentru a defini ceea ce înseamnă în UE hidrogen din surse regenerabile prin adoptarea a două acte delegate necesare în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Aceste acte fac parte dintr-un cadru amplu de reglementare al UE care vizează hidrogenul şi care include investiţii în infrastructura energetică şi norme privind ajutoarele de stat, precum şi obiective legislative vizând hidrogenul din surse regenerabile pentru sectorul industrial şi cel al transporturilor. Ele vor asigura faptul că toţi combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică - cunoscuţi şi sub denumirea de RFNBOs (renewable fuels of non-biological origin) - sunt produşi din energie electrică provenită din surse regenerabile.

Cele două acte sunt interconectate şi ambele sunt necesare astfel încât combustibilii să fie luaţi în calcul în vederea atingerii obiectivelor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile. Ele vor oferi investitorilor certitudine în materie de reglementare, în condiţiile în care UE urmăreşte să producă intern 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile şi să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu planul REPowerEU.

Primul act delegat defineşte condiţiile în care hidrogenul, combustibilii pe bază de hidrogen sau alţi purtători de energie pot fi consideraţi ca fiind RFNBO. Actul clarifică principiul "adiţionalităţii" pentru hidrogen, prevăzut în Directiva UE privind energia din surse regenerabile. Electrolizoarele care sunt utilizate la producerea de hidrogen vor trebui să fie conectate la o nouă producţie de energie electrică din surse regenerabile. Acest principiu urmăreşte să asigure faptul că producţia de hidrogen din surse regenerabile stimulează o creştere a volumului de energie din surse regenerabile disponibil în reţea în comparaţie cu ceea ce există deja. În acest mod, producţia de hidrogen va sprijini decarbonizarea şi va completa eforturile de electrificare, evitând, în acelaşi timp, presiunea asupra generării de energie electrică.

În timp ce cererea iniţială de energie electrică pentru producţia de hidrogen va fi neglijabilă, ea va creşte către 2030 odată cu introducerea pe scară largă a electrolizoarelor de capacitate mare. Comisia estimează că este necesară o cantitate de aproximativ 500 TWh energie din surse regenerabile pentru a se realiza obiectivul ambiţios pentru 2030 stabilit în REPowerEU de a produce 10 milioane de tone de RFNBO. Acest obiectiv ambiţios de a produce 10Mt în 2030 corespunde unei proporţii de 14 % din consumul total de energie electrică al UE. Această ambiţie se reflectă în propunerea Comisiei de a creşte obiectivul pentru 2030 în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile la 45%.

Actul delegat stabileşte modalităţi diverse prin care producătorii pot demonstra că energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru producţia de hidrogen respectă normele privind adiţionalitatea. În plus, el introduce criterii menite să asigure faptul că hidrogenul din surse regenerabile este produs numai atunci când şi acolo unde este disponibilă suficientă energie din surse regenerabile (cunoscută sub denumirea de corelaţie temporală şi geografică).

Pentru a ţine seama de angajamentele de investiţii existente şi pentru a permite sectorului să se adapteze la noul cadru, normele vor fi introduse treptat şi vor fi concepute astfel încât să devină mai stricte în timp. Mai precis, normele prevăd o fază de tranziţie a cerinţelor privind "adiţionalitatea" pentru proiectele vizând hidrogenul care vor începe să se deruleze înainte de 1 ianuarie 2028. Această perioadă de tranziţie corespunde perioadei în care electrolizoarele vor fi disponibile pe scară largă şi vor intra pe piaţă. În plus, producătorii de hidrogen vor fi în măsură să îşi coreleze cu o cadenţă lunară producţia lor de hidrogen cu energia lor din surse regenerabile contractată, până la 1 ianuarie 2030. Cu toate acestea, statele membre vor avea opţiunea de a introduce norme mai stricte privind corelarea temporală începând cu 1 iulie 2027.

Cerinţele vizând producţia de hidrogen din surse regenerabile se vor aplica atât producătorilor interni, cât şi producătorilor din ţări terţe care doresc să exporte hidrogen din surse regenerabile în UE pentru a fi luaţi în calcul în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile. Un sistem de certificare bazat pe sisteme voluntare va asigura faptul că producătorii, fie din UE, fie din ţări terţe, vor putea demonstra într-un mod simplu şi uşor conformarea lor la cadrul UE şi vor putea comercializa hidrogenul din surse regenerabile în cadrul pieţei unice.

Al doilea act delegat prevede o metodologie de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă al RFNBOs. Metodologia ia în considerare emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul întregului ciclu de viaţă al combustibililor, inclusiv emisiile din amonte, emisiile asociate cu preluarea energiei electrice din reţea şi cele provenite din prelucrarea şi din transportul acestor combustibili la consumatorul final. Metodologia clarifică şi modul de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente hidrogenului din surse regenerabile sau derivaţilor acestuia în cazul în care este coprodus într-o instalaţie care produce combustibili fosili.

După adoptarea de astăzi a actelor în cauză, acestea vor fi transmise Parlamentului European şi Consiliului, care au la dispoziţie două luni pentru a le examina şi pentru a accepta sau a respinge propunerile. La cererea lor, perioada de examinare poate fi prelungită cu două luni. Nu există nicio posibilitate ca Parlamentul sau Consiliul să modifice propunerile.

În 2020, Comisia a adoptat o Strategie privind hidrogenul, care stabileşte o viziune pentru crearea unui ecosistem european al hidrogenului, de la cercetare şi inovare, la producţie şi infrastructură, precum şi pentru dezvoltarea de standarde şi pieţe internaţionale. Se estimează că hidrogenul va juca un rol major în decarbonizarea industriei şi a transportului cu vehicule grele în Europa şi la nivel mondial. Ca parte a pachetului "Pregătiţi pentru 55", Comisia a introdus câteva stimulente pentru adoptarea sa, inclusiv obiective obligatorii pentru sectorul industriei şi al transporturilor.

Hidrogenul este un pilon esenţial al planului REPowerEU de eliminare a combustibililor fosili proveniţi din Rusia. Comisia a prezentat un concept de "accelerator al hidrogenului" pentru a amplifica utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. În particular, planul REPowerEU urmăreşte ca UE să producă 10 milioane de tone şi să importe 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030.

În plus faţă de cadrul de reglementare, Comisia sprijină dezvoltarea sectorului hidrogenului în UE şi prin intermediul Proiectelor importante de interes european comun (PIIEC). Primul PIIEC, denumit "PIIEC Hy2Tech", care include 41 de proiecte şi a fost aprobat în iulie 2022, vizează dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru lanţul valoric al hidrogenului în vederea decarbonizării proceselor industriale şi a sectorului mobilităţii, cu accent pe utilizatorii finali. În septembrie 2022, Comisia a aprobat "PIIEC Hy2Use", un al doilea proiect care completează PIIEC Hy2Tech şi care va sprijini construirea de infrastructuri pentru hidrogen şi dezvoltarea unor tehnologii inovatoare şi mai sustenabile pentru integrarea hidrogenului în sectorul industriei. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)