Autoritatea UE de supraveghere fiscală a criticat luni instituțiile UE pentru utilizarea unei libertăți de decizie și a unei flexibilități prea mari în aplicarea noile norme fiscale ale blocului comunitar, în condițiile în care pe plan global piețele de concentrează pe sustenabilitatea datoriei, pe fondul așteptărilor privind înăsprirea politicii monetare, transmite Reuters.

Consiliul Fiscal European (CFE), un organism consultativ independent al Comisiei Europene (CE), și-a exprimat într-un raport îngrijorarea cu privire la extinderea utilizării puterii discreționare și a noilor forme de flexibilitate. În special, Consiliul bugetar european avertizează că extinderea clauzei derogatorii naționale (CNE) dincolo de cheltuielile pentru apărare pentru a acoperi și anumite măsuri de reziliență energetică riscă să submineze credibilitatea cadrului bugetar reformat.

Printre domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri se află etichetele de conformitate utilizate de Comisie, metodologia utilizată pentru calcularea abaterilor de la traiectoria recomandată a cheltuielilor prin intermediul contului de control, transparența limitată a măsurilor discreționare privind veniturile și evaluarea sumară a reformelor și a investițiilor care stau la baza unor perioade de ajustare mai lungi în unele state membre, a indicat CFE.

Conform reglementărilor care au intrat în vigoare în aprilie 2024, fiecare stat membru UE ajunge la un acord individual, adaptat, cu CE, privind modul în care este redusă anual datoria. Sunt alocați între patru și șapte ani pentru reducerea deficitului și datoriei către limitele UE de 3% și, respectiv, 60% din PIB. Dacă guvernele nu respectă procedurile convenite, trebuie să explice motivul, sau se confruntă cu o procedură disciplinară.

'Nu a fost emis niciun comunicat privind respectarea sau explicarea reglementărilor, și doar o țară s-a confruntat cu consecințe procedurale, sub forma unei noi proceduri de deficit excesiv (EDP)', a arătat CFE, referindu-se la Bulgaria.

'Aceasta contrastează cu nerealizarea rezultatelor fiscale preconizate și a proiecțiilor din măsurile recomandate privind cheltuielile. Decalajul reflectă atât flexibilitatea conform noilor reglementări, precum și puterea discreționară și flexibilitatea din partea Comisiei Europene și a Consiliului', atrage atenția autoritatea de supraveghere fiscală.

De fiecare dată când guvernele se confruntă cu presiuni pentru a cheltui mai mult, de exemplu cu apărarea sau pentru a contracara prețurile ridicate la energie, instituțiile UE sunt de acord să creeze o excepție. 'Fiecare astfel de excepție pare rezonabilă din perspectivă politică, dar reglementările sunt judecate prin acumularea de precedente iar un cadrul legislativ afectat la fiecare nou șoc riscă să-și piardă scopul final', a avertizat Pieter Hasekamp, președintele Consiliului Fiscal European.

Criticile vin într-un moment în care țările UE sunt presate să-și majoreze cheltuielile din domeniul apărării, securității energetice și tranziției verzi, și în același timp trebuie să facă față majorării costului serviciului datoriei, pe fondul așteptărilor privind înăsprirea politicii monetare.

În pofida unei creșteri economice peste așteptări în 2025, situația fiscală în UE s-a îmbunătățit mai puțin decât se preconiza în planurile fiscale ale țărilor, se arată în raport. Datoria guvernamentală în UE a urcat la 82% din PIB în 2025, de la 81% din PIB în 2024, conform datelor Eurostat, iar previziunile Comisiei Europene indică un nivel de peste 84% din PIB în 2026. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)