Comisia Europeană a luat luni măsuri pentru a îmbunătăţi în continuare protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate legate de expunerea la substanţe chimice periculoase: plumb şi diizocianaţi, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

În cazul plumbului, o limită de expunere semnificativ redusă va contribui la prevenirea problemelor de sănătate ale lucrătorilor, de exemplu cele care pot afecta funcţiile reproductive şi dezvoltarea fetală. Pentru diizocianaţi, o nouă limită de expunere va preveni cazurile de astm şi alte boli respiratorii.

În mod concret, Comisia propune modificarea a două directive: în ceea ce priveşte plumbul, Directiva privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenţi cancerigeni sau mutageni ori la substanţe toxice pentru reproducere şi în ceea ce priveşte plumbul şi diizocianaţii, Directiva privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă.

Modificările propuse vor fi, de asemenea, esenţiale pentru protejarea lucrătorilor în contextul promovării tranziţiei către neutralitatea climatică: este probabil ca atât plumbul, cât şi diizocianaţii să fie utilizaţi, de exemplu, în producţia de baterii şi în procesele care au ca scop ca vehiculele electrice să fie mai uşoare, în turbinele eoliene sau ca materiale izolante în timpul renovărilor clădirilor.

Plumbul poate afecta funcţia sexuală şi fertilitatea şi poate dăuna dezvoltării unui făt sau descendent al femeilor expuse. De asemenea, poate afecta sistemul nervos, rinichii, inima şi sângele persoanelor expuse la acesta. Conform evaluării de impact a Comisiei Europene, se estimează că, în prezent, 100 000 de lucrători din UE sunt expuşi la plumb la locul de muncă.

Începând din 1982, UE a instituit limite de expunere profesională pentru a proteja lucrătorii împotriva efectelor negative ale plumbului asupra sănătăţii. Pe baza celor mai recente probe ştiinţifice, Comisia vrea o reducere suplimentară a limitei de expunere profesională de la 0,15 miligrame pe metru cub (0,15 mg/m3) la 0,03 mg/m3 şi reducerea valorii-limită biologice de la 70 micrograme per 100 de mililitri de sânge (70ľg/100ml) la 15ľg/100ml.

În timp ce forţa de muncă expusă la plumb este predominant masculină, lucrătoarele se pot confrunta cu riscuri suplimentare, deoarece plumbul poate afecta femeile însărcinate şi fătul în curs de dezvoltare. Prin urmare, Comisia reiterează, de asemenea, faptul că, pentru o mai bună protecţie a femeilor, este extrem de important să se sensibilizeze lucrătorii aflaţi la vârsta fertilă şi să se pună în aplicare măsuri specifice pentru a reduce la minimum eventualele riscuri şi, în plus, să se asigure că nivelul de plumb din sânge la femeile aflate la vârsta fertilă nu depăşeşte valorile de referinţă ale populaţiei generale care nu este expusă profesional la plumb în statul membru respectiv. Atunci când nu sunt disponibile niveluri naţionale de referinţă, nivelurile de plumb din sânge la femeile aflate la vârsta fertilă nu ar trebui să depăşească valoarea-limită biologică de 4,5 ľg/100ml.

În categoria diizocianaţilor sunt incluse diverse substanţe chimice care sunt adesea grupate în funcţie de proprietăţile lor comune şi care pot cauza boli respiratorii precum astmul. Evaluarea impactului realizată de Comisie estimează că, în prezent, 4,2 milioane de lucrători din UE sunt expuşi la diizocianaţi. În prezent, nu există valori-limită pentru diizocianaţi la nivelul UE.

Prin urmare, Comisia propune introducerea, pentru prima dată, a unor valori-limită pentru a proteja lucrătorii împotriva expunerii la diizocianaţi la locul de muncă. Aceste valori-limită se referă la grupul azot, carbon şi oxigen de diizocianaţi, responsabil pentru efectele lor nocive asupra sănătăţii: o limită totală de expunere profesională de 6 ľg NCO/m3 (aceasta înseamnă concentraţia maximă a unei substanţe în aerul pe care îl respiră lucrătorul într-o anumită perioadă de referinţă, 8 ore) şi o limită de expunere pe termen scurt de 12 ľg NCO/m3 (aceasta înseamnă o perioadă de referinţă mai scurtă, de 15 minute. Aceasta se aplică atunci când efectele negative asupra sănătăţii ale unei substanţe nu pot fi controlate în mod adecvat printr-o limită globală de expunere, de exemplu în timpul unei expuneri scurte, dar de intensitate ridicată).

Pe lângă valorile-limită, Comisia propune aşa-numitele "notaţii". Notaţiile sunt indicaţii adăugate valorilor-limită, care avertizează angajatorii şi lucrătorii cu privire la posibila expunere prin alte căi decât inhalarea, de exemplu prin piele, şi cu privire la necesitatea de a pune în aplicare măsuri de protecţie.

Propunerea Comisiei urmează să fie acum discutată de către Parlamentul European şi Consiliu. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani să transpună directiva în dreptul naţional. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)