Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: Coridoarele de solidaritate create de Uniunea Europeană pentru a facilita exporturile şi importurile ucrainene şi-au atins un maxim de capacitate, iar din acest motiv Comisia Europeană a anunţat recent o nouă mobilizare de fonduri pentru investiţii în proiecte la frontiera statelor din prima linie, a declarat marţi, la Bruxelles, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, în cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnalişti români.

"Coridoarele solidarităţii sunt singura linie de supravieţuire a exporturilor şi importurilor ucrainene. Se vorbeşte mult despre transportul de grâne sau produse agricole, dar, dincolo de asta, Ucraina are o mulţime de alte produse de importat şi de exportat, de natură energetică, industrială. Ceea ce s-a reuşit prin intermediul acestor coridoare ale solidarităţii este transferul a 30 de milioane de tone de diverse produse de export şi import pentru Ucraina. În ceea ce priveşte produsele agricole, cam 60% din exporturile Ucrainei s-au desfăşurat prin aceste coridoare ale solidarităţii, restul prin acordul de tranzit în Marea Neagră realizat de Naţiunile Unite cu ajutorul Turciei şi Rusiei", a afirmat Vălean.

Ea a precizat că, în contextul în care viabilitatea acestui acord de tranzit este pusă în prezent sub semnul întrebării, "coridoarele solidarităţii redevin foarte importante".

"Ele şi-au atins, din păcate, un maxim de capacitate. Fizic, infrastructura nu permite mai mult decât reuşim în momentul de faţă să facilităm ca export şi import. În octombrie, de exemplu, pentru grâne am avut 2,7 milioane de tone, cam asta a fost maximul ce s-a putut scoate pe lună", a declarat comisarul european.

Foto: (c) Ionuţ MAREŞ / AGERPRES

Vălean a explicat că, din acest motiv, Comisia Europeană a anunţat o nouă mobilizare de fonduri "pentru a investi în proiecte la frontiera statelor din prima linie - asta include, desigur, România, dar şi Polonia, care e foarte activă în această privinţă -, pentru a îmbunătăţi infrastructura de frontieră".

Astfel, a precizat ea, Comisia Europeană a anunţat identificarea a 250 de milioane de euro sub formă de granturi "care ar putea fi acordate foarte repede, pentru modernizarea punctelor de frontieră, pentru echipamente de transfer al grânelor pe calea ferată, pentru navigaţie (pe timp) de noapte pe braţul Sulina şi altele".

"La asta se adaugă partenerii noştri financiari. Banca Europeană de Investiţii a anunţat 300 de milioane (de euro - n.r.), Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, încă 300 de milioane, şi Banca Mondială, 100 de milioane. Strângem un pachet financiar destul de mare, care se va duce de o parte şi de a alta a frontierei, pentru că aceşti parteneri internaţionali vor sprijini proiectele de investiţie de partea cealaltă a frontierei, unde nu putem noi direct să finanţăm. Pentru România sunt puncte de trecere a frontierei de nord (...) Sunt puncte de frontieră cu Moldova. E navigabilitatea pe noapte în Sulina. Toate aceste state de frontieră lucrează cu Directoratul de Transport al Comisiei, există liste de proiecte, şi toate proiectele practic se pun pe masă şi vor beneficia de această finanţare suplimentară", a detaliat ea.

Comisia Europeană, alături de ţările vecine Ucrainei, inclusiv România, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Grupul Băncii Mondiale au publicat la 11 noiembrie o declaraţie comună conform căreia au mobilizat un miliard de euro pentru culoarele de solidaritate, în vederea sporirii securităţii alimentare la nivel mondial şi asigurării unor resurse vitale pentru economia Ucrainei.

Fondurile au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România.

Comisia Europeană şi statele membre ale UE din vecinătate au instituit, la 12 mai, culoarele de solidaritate UE-Ucraina, care sunt esenţiale pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum şi pentru exportul şi importul de alte mărfuri.

Adina Vălean a mai anunţat că Executivul european şi statele membre ale Comunităţii de Transport semnează marţi, în cadrul unei conferinţe ministeriale, o declaraţie pentru extinderea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

Comunitatea de Transport este o organizaţie internaţională în domeniul mobilităţii şi transportului, din care fac parte 33 de participanţi - toate ţările din UE şi cei şase parteneri regionali din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia).

"Este importantă această conferinţă ministerială pentru că, în urma acordării statutului de candidat (la aderarea la UE - n.r.) pentru Moldova şi Ucraina, dar şi statutului special Georgiei, concret dorim să includem aceste trei ţări în acest format de cooperare pentru politicile de transport. Nu putem din prima să le acordăm un statut de membri sau de observatori, pentru că nu permite statutul respectiv, dar astăzi vom adopta împreună cu membrii acestei comunităţi o declaraţie care se referă la o cooperare extinsă cu Moldova, Ucraina şi Georgia", a afirmat ea.

"De ce este important acest format? Este important pentru că în cadrul lui discutăm hărţile şi proiecţiile viitoare de infrastructură pentru ţările din vecinătate, şi acum şi pentru Ucraina, Moldova şi Georgia. De ce e important să discutăm hărţile şi să facă parte din acest tratat? Pentru că le permite în viitor (respectivelor state - n.r.) să acceseze fonduri europene în baza priorităţilor stabilite prin aceste hărţi şi a formatelor de cooperare", a explicat Vălean.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)