Preţurile la îngrăşăminte scad în condiţiile în care fermierii nemulţumiţi de preţurile mari şi-au amânat achiziţiile, ceea ce a dus la declinul cererii şi apariţia unui fenomen de suprasaturaţie care dă peste cap piaţa pentru inputuri agricole, transmite Bloomberg.

La începutul acestui an preţurile la îngrăşăminte au atins valori record, după ce sancţiunile impuse Belarusului, un important producător, şi invazia rusească din Ucraina a dus la explozia preţurilor pentru îngrăşăminte destinate culturilor agricole. Asta a determinat marii producători mondiali de îngrăşăminte să îşi majoreze achiziţiile şi să transporte cantităţi mari de produse pentru a evita problemele de pe lanţurile de aprovizionare şi restricţiile comerciale impuse pentru o serie de pieţe precum Rusia.

Astfel de măsuri au dus la majorarea stocurilor de îngrăşăminte în unele regiuni importante iar fermierii nu mai cumpără îngrăşăminte, o situaţie care afectează şi mai mult piaţa. Această evoluţie afectează atât SUA, un mare cumpărător de îngrăşăminte şi cel mai mare exportator mondial de porumb, cât şi Brazilia, cel mai mare exportator mondial de soia boabe.

"Fermierii şi-au redus achiziţiile pentru acest input costisitor. Cererea mondială pentru amoniac, fosfat şi potasă este în scădere comparativ cu situaţia din alţi ani", a declarat Alexis Maxwell, analist la Bloomberg Intelligence.

Un index săptămânal care urmăreşte preţul la uree în New Orleans a scăzut cu 3,2% vineri, continuând un declin care durează de o lună, pe măsură ce fermierii americani aşteaptă să vadă cât de mult vor coborî preţurile. Fermierii brazilieni amână şi ei achiziţiile, ceea ce duce la scăderea preţurilor pe măsură ce stocurile încep să se acumuleze.

Companiile din industria de îngrăşăminte mizau pe faptul că fermierii vor cumpăra inputuri pentru culturile agricole, având în vedere preţurile ridicate la cereale. Însă pe măsură ce fermierii au văzut cum preţul produselor agricole scade, după ce a atins valori ridicate, şi-au limitat chletuielile, revenind asupra deciziilor privind aplicarea de îngrăşăminte, momentul livrărilor şi impactul asupra recoltelor viitoare. De exemplu, chiar dacă cultivatorii de porumb trebuie să folosească azot în fiecare an, cei din SUA nu sunt nevoiţi să facă acest lucru în perioada toamnei.

Brazilia, cel mai mare importator mondial de îngrăşăminte, se confruntă cu o situaţie similară. Ţara a importat cantităţi record de îngrăşăminte în acest an pentru a se asigura că fermierii săi vor avea suficiente inputuri pentru a majora suprafeţele cultivate.

"Ritmul record al importurilor din acest an a dus la umplerea depozitelor, astfel că Brazilia a fost nevoită să re-exporte surplusul ceea ce a pus presiuni asupra preţurilor interne şi internaţionale, pe măsură ce Brazilia va importa volume mai mici în a doua jumătate a anului", susţine Maisa Romanello, analist la firma Safras & Mercado.

Preţurile la îngrăşăminte în Brazilia au scăzut aproape la jumătate faţă de vârfurile atinse în luna aprilie, ceea ce îi face pe unii să se întrebe cât de mult pot scădea. "Fermierii văd cum preţurile scad şi amână achiziţiile", spune Jeferson Souza, analist la Agrinvest Commodities. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)