Comisia Europeană a făcut marţi primul pas pentru impunerea unui plafon flexibil la preţul pentru achiziţiile de gaze, ca răspuns la preţurile exorbitante ale energiei, determinate de războiul din Ucraina, relatează agenţia EFE.

Măsura va fi analizată de liderii europeni săptămâna aceasta şi ulterior de miniştrii Energiei şi, dacă cele 27 de state membre dau undă verde, serviciile comunitare vor stabili detaliile tehnice ale măsurii.

"Asta va presupune o atenuare pentru preţurile negociate în UE şi este ceva ce ar putea deveni efectiv imediat ce ne vom dezvolta propunerile", a declarat într-o conferinţă de presă şefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Prezentă la conferinţă, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurări că departamentul pe care îl conduce ar putea avea "rapid" un proiect de lege.

Concret, va fi stabilită "o limită dinamică a preţului", temporar, pentru tranzacţiile pe piaţa TTF Dutch, astfel încât vor fi interzise acelea care depăşesc un plafon stabilit, care va fi flexibil.

Termenul său va expira în primăvară, când se va putea pune în aplicare un indice de referinţă alternativ la TTF, care este strict legat de cotaţia gazelor din gazoducte şi nu ia în considerare în mod adecvat preţul livrărilor de gaz natural lichefiat.

Deşi Bruxelles s-a arătat recent dispus să dezvolte un mecanism similar "excepţiei iberice" pentru limitarea preţului gazelor în cadrul pieţei de electricitate în toată Uniunea Europeană, propunerea prezentată marţi nu include nicio iniţiativă în acest sens, mai scrie EFE.

Von der Leyen a explicat că este vorba despre o măsură "care merită să fie luată în considerare", dar, de asemenea, a subliniat că generează o serie de neclarităţi care trebuie rezolvate înainte de a face pasul elaborării unui proiect de act normativ.

În primul rând, compensarea care ar trebui plătită centralelor pe gaze (diferenţa dintre preţul real al hidrocarburilor şi preţul limitat) poate genera dezechilibre în blocul comunitar, deoarece ţările care utilizează în principal această resursă în mixul energetic vor trebui să plătească mai mult decât cele cu resurse mai mari de regenerabile sau nuclear.

Şi, în al doilea rând, vor trebui găsite forme de a împiedica posibilitatea ca preţul scăzut să nu impulsioneze exporturile de electricitate la vecini precum Marea Britanie sau ţările balcanice, ceea ce va presupune un mai mare consum de gaze pentru producerea de electricitate.

În timp ce autorităţile comunitare lucrează la aceste "chestiuni deschise", noul pachet include propunerea de a obliga statele membre să cumpere împreună 15% din gazele necesare pentru umplerea depozitelor în iarna 2023-2024.

Aceasta va presupune, potrivit lui Simson, achiziţia a 13,5 miliarde metri cubi de gaze printr-o platformă europeană de achiziţii, o cantitate care este echivalentul consumului total al Greciei, Bulgariei, Croaţiei şi Sloveniei.

În plus, Bruxelles propune reglementări standardizate de solidaritate între statele membre în caz de urgenţă în aprovizionarea cu gaze, completate cu o repartizare centralizată a rezervelor de hidrocarburi între ţările afectate, la un preţ stabilit printr-un act normativ.

De asemenea, Executivul comunitar sugerează noi idei pentru reducerea "în mod proactiv" a consumului "ne-esenţial" de gaze, de exemplu limitând climatizarea în piscinele private.

Comisia a adoptat, în plus, măsuri pentru atenuarea problemelor de lichiditate cu care se confruntă o serie de companii energetice din cauza creşterii preţurilor, ceea ce presupune o creştere a garanţiilor pe care trebuie să le aducă pentru a acoperi riscurile contractelor cu instrumente derivate din energie, ceva ce în mod normal fac cu numerar. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)