Cum răspunde Europa la criza alimentară mondială

În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente.
În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.
Foto: (c) ANDY RAIN/EPA
Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.
În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia şi Ucraina şi intermediat de ONU şi Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Comisia Europeană a relaxat reglementările în domeniul agriculturii pentru a creşte producţia de alimente
În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.
Cu toate acestea, s-au înmulţit solicitările pentru ca aceste standarde de protecţie a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse mai multe cereale, în condiţiile în care s-au redus cantităţile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creşterea securităţii alimentare mondiale, a anunţat Comisia.
Germania şi Austria au profitat de relaxările Comisiei
Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui 2023. În acelaşi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre deficitul care există pe piaţa mondială. Berlinul urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor. În timp ce parlamentarii şi asociaţiile fermierilor au salutat această propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru că a cedat în faţa presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.
Franţa: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme şi biodiversitate
Confruntat cu o secetă "istorică", agravată de un al treilea val de căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului. "Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat ţară noastră", a informat premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă. Condiţiile secetoase reprezintă un "dezastru" pentru fermierii din Franţa precum şi pentru "ecosistemele şi biodiversitatea noastră", a adăugat Elisabeth Borne.
Restricţii cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în aproape toate cele 96 de departamente din Franţa continentală, în condiţiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la criticile în creştere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua să le ude, chiar şi în regiunuile care se confruntă cu cea mai severă secetă.
Foto: (c) CHRISTOPHE PETIT TESSON/EPA
Mai multe ţări europene au emis, de asemenea, avertismente de secetă severă, iar UE a îndemnat statele membre să reutilizeze apele reziduale tratate pentru a uda terenurile agricole.
Inflaţia continuă să crească în Spania
În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectaţi de creşterea preţurilor la alimente. Acestea au fost declanşate în prima fază de pandemie, apoi de creşterea preţurilor la electricitate şi carburanţi, care au determinat proteste şi greve în sectorul agricol, şi în cele din urmă de războiul din Ucraina. În luna iulie, Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la o creştere de 15,2% în ritm anual a costului unui coş de produse de bază. Această creştere semnificativă afectează în special gospodăriile cu venituri reduse. În luna iunie, preţul pentru un pepene galben a atins un nivel record de 13 euro. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INE), indicele preţurilor de consum a crescut cu 1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflaţiei s-a majorat cu 1,5 puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.
Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca pieţele alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă la o stabilizare a preţurilor. "O mai mare transparenţă poate şi trebuie să fie dată pieţelor", a subliniat ministrul, citând drept exemplu recenta decizie a ţărilor UE de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale, orez şi seminţe oleaginoase. De asemenea, oficialul spaniol a făcut referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusă la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a creşte transparenţa pe piaţa alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele mai vulnerabile ţări care au nevoie să cumpere cereale.
Preţurile la alimente au crescut cu peste 23% în Bosnia
Bosnia-Herţegovina se confruntă cu o rată a inflaţiei de 15,8%, iar preţurile la alimente şi băuturi răcoritoare au crescut cu 23,4%. Ţara se bazează în principal pe alimentele importate şi are rezerve insuficiente pentru a interveni în mod semnificativ pe piaţă. Traderii profită în mod frecvent de poziţia lor de monopol pentru a menţine preţurile la un nivel ridicat în mod artificial. Din cauza numărului mare de turişti şi a faptului că populaţia din diaspora revine în ţară în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare.
Economiştii se aşteaptă ca începutul toamnei să aducă o diminuare a cererii şi asta îi va forţa pe retaileri să reducă preţurile la multe produse alimentare. Datele comparative arată că, în pofida creşterii preţurilor la multe produse de bază, preţurile din Bosnia-Herţegovina sunt încă mai mici decât în ţările vecine.
Rata inflaţiei a atins un nivel record de 16% în Macedonia de Nord
Potrivit Federaţiei sindicatelor din Macedonia (SSM), inflaţia actuală reduce în mod semnificativ puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare a salariului minim lunar a scăzut de la 290 de euro, până la 244 de euro, în timp ce puterea de cumpărare a unui salariu mediu este în prezent de 428 de euro, în loc de 510 euro.
Macedonia de Nord depinde de importuri pentru o serie de produse alimentare de bază precum grâu, ulei de gătit, carne şi lapte. Potrivit calculelor SSM, cheltuielile minime pentru o familie s-au ridicat la aproximativ 760 de euro în luna iulie. Însă nivelul veniturilor nu este suficient pentru familiile cu doi salariaţi dacă unul câştigă salariul mediu, iar celălalt salariul minim pe economie.
Croaţia: preţurile nu s-au redus în magazine în pofida reducerii cotelor de TVA
Urmând exemplul altor state UE, Croaţia a redus cotele de TVA la energie, produse sanitare şi produse alimentare, în încercarea de a diminua impactul preţurilor ridicate înregistrate în prezent. Începând de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie şi produse sanitare şi alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% până la 5%. Asociaţia pentru protecţia consumatorilor din Croaţia (HUZP) a cerut în repetate rânduri Inspectoratului de Stat să efectueze controale la preţurile alimentelor, pentru că, în pofida aşteptărilor, nu s-au înregistrat scăderi de preţuri.
Cu toate acestea, la fel ca şi în alte state membre UE, o cantitate mare de alimente este risipită în Croaţia. În medie, croaţii aruncă aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita în fiecare an, adică un total de 280.000 de tone, şi 76% din această cantitate vine de la gospodării, în timp ce în UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac, preşedintele Centrului pentru prevenţia risipei alimentare din Croaţia, (CEPOH). Potrivit acesteia, prevenţia şi educarea cetăţenilor nu au fost recunoscute în Croaţia drept factori cruciali în contractarea risipei alimentare.
Potrivit estimărilor, cetăţenii din ţările UE aruncă, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro, susţine Branka Ilakovac. Ea a adăugat că în calitate de ţară membră a UE, Croaţia şi-a stabilit ca ţintă reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.
România nu va limita exporturile de grâu
Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe 94% din suprafaţa cultivată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că producţia din acest an va acoperi necesităţile ţării şi va lăsa loc şi pentru exporturi. Deşi România a anunţat că nu va limita exporturile de grâu, Petre Daea a subliniat că vor fi acoperite mai întâi necesităţile pieţei interne şi doar cantităţile rămase vor fi exportate.
Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO
La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafaţa României erau afectate de secetă. Din suprafaţa totală afectată, 154.500 hectare sunt cultivate cu grâu şi triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 25.000 hectare cu rapiţă, 49.910 hectare cu porumb, 3.141 hectare cu soia, 702 hectare cu mazăre, 20.054 hectare cu floarea soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere şi 4.427 hectare cu alte culturi.
Cu toate acestea, România nu este scutită de creşterea preţurilor la alimente. Începând din luna iulie 2021, uleiul de gătit a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri, 49,71%, în timp ce preţurile la cartofi au crescut cu 42,18%, iar preţurile la făină cu 33,16%. Autorităţile de la Bucureşti au adoptat mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei afectaţi de majorările de preţuri cu tichete de masă şi alte forme de ajutoare guvernamentale.
***
"Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, AGERPRES, APA, dpa, EFE, Europa Press, FENA, HINA, MIA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
După ani de creștere, investițiile climatice stagnează în Europa (studiu)
Investițiile climatice stagnează în Europa, a avertizat, marți, la Bruxelles, Institutul pentru Economie Climatică (I4CE), într-un studiu care evidențiază decalajul în ceea ce privește energia eoliană și renovarea energetică a clădirilor, relatează AFP. După ani de creștere susținută, investițiile publice și private favorabile climatu
Gazprom a abandonat proiectul unui hub de distribuție a gazelor în Turcia
Gigantul rus Gazprom a abandonat, pe tăcute, planurile care vizau dezvoltarea unui nou hub de distribuție a gazelor naturale în Turcia, închizând astfel ușa unei posibile oportunități de a recuceri un cap de pod pe piața din Europa, pierdută în urma invaziei rusești din Ucraina, transmite Bloomberg. În condițiile în care con
Electrificarea, cheie pentru impulsionarea competitivității industriale (studiu)
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Electrificarea poate ajuta la recuperarea competitivității, poate reduce dependența de combustibilii fosili și aduce beneficii economice pentru industria europeană, conform unui nou studiu realizat de Eurelectric și publicat marți, cu ocazia Eurelectric Power Summit 2025. Deși electricitate
Stassis (Eurelectric): Digitalizarea și AI sunt deja esențiale pentru modul în care gestionăm energia
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Digitalizarea și AI sunt deja esențiale pentru modul în care gestionăm energia, fiind folosite la optimizarea funcționării rețelelor, la prognoza producției sau pentru a oferi clienților servicii mai bune, a declarat, marți, Georgios Stassis, vicepreședintele Eurelectric și președinte și CEO al
UE interzice tuturor transportatorilor aerieni certificați în Tanzania și Surinam să opereze în UE
Comisia Europeană a actualizat, marți, lista UE a companiilor aeriene sigure, precum și lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicții de exploatare sau al unor restricții de exploatare pe teritoriul Uniunii Europene, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, iar în urma actualizării toți transportatorii aerieni certif
Pentru prima dată după 2008, Spania are mai puțin de 2,5 milioane de șomeri
Numărul persoanelor înregistrate ca șomeri în Spania a scăzut în luna mai sub 2,5 milioane, fiind pentru prima dată după criza financiară din urmă cu aproape 17 ani când coboară sub acest prag, arată datele oficiale publicate marți de Ministerul Muncii, transmite Reuters. Un număr total de 2,45 milioane de persoane erau
Inflația și rata șomajului au scăzut în zona euro (Eurostat)
Rata anuală a inflației în zona euro a încetinit semnificativ în luna mai, coborând sub ținta vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite AFP. Potrivit unei estimări preliminare publicate marți de Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a scăzut în luna mai până la 1,9%, de la un nivel d
Războiul comercial declanșat de Trump va fragiliza creșterea economică mondială, avertizează OCDE
Taxele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump, vor pune presiune asupra activității economice la nivelul întregii planete, a avertizat, marți, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care este mai pesimistă cu privire la creșterea economică mondială și, în special, a economiei americane, informează AFP.
Gigantul taiwanez TSMC se așteaptă la un profit record în 2025, în pofida tarifelor americane și volatilității cursului de schimb
Producătorul taiwanez de semiconductori Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. a anunțat marți că se așteaptă la un profit record în 2025, grație unei cereri crescute de cipuri cu Inteligență Artificială, transmite AFP. Chiar dacă tarifele vamale impuse de SUA au avut 'cu siguranță' un impact direct asupra activităților companiei
Secretarul american pentru comerț prevede un acord comercial cu India 'în viitorul nu prea îndepărtat'
Secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, și-a exprimat luni optimismul cu privire la încheierea unui acord comercial cu India, pentru a ocoli tarifele impuse de Donald Trump, notează AFP. 'Ar trebui să vă așteptați la un acord între Statele Unite și India în viitorul nu prea îndepărtat', a declarat el
BTA: Aderarea la euro, un nou capitol pentru economia bulgară, i-a spus premierul Zhelyazkov șefei FMI
În ajunul adoptării euro, un nou capitol se deschide pentru economia Bulgariei - o mai mare încredere, mai multe investiții, mai multe oportunități, a declarat prim-ministrul Rosen Zhelyazkov, în timpul unei întâlniri cu Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), transmite BTA. Prim-ministrul a
Directorii Tesla l-au luat la întrebări pe Musk după ce a dezmințit că a oprit proiectul mașinii de 25.000 de dolari
Mai mulți directori de la constructorul american de automobile electrice Tesla s-au alarmat, după ce Elon Musk a dezmințit un articol publicat de Reuters, conform căruia Tesla ar fi oprit un proiect ce viza lansarea unui nou automobil electric care urma să coste 25.000 de dolari și să relanseze vânzările companiei, transmite Reuters. 'Reuters minte
Comisia Europeană a amendat Delivery Hero și Glovo cu 329 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale
Comisia Europeană a amendat luni cu 329 milioane de euro compania germană Delivery Hero și fosta rivală Glovo, pentru că au participat la un cartel pe piața livrărilor de mâncare din UE, transmite DPA. Compania germană Delivery Hero a devenit acționar minoritar la firma spaniolă Glovo în 2018, după care a preluat totalitatea acțiunilor la Glovo, &i
Experții avertizează UE să nu își relaxeze noul obiectiv climatic
Un grup de consilieri independenți ai Uniunii Europene au tras luni un semnal de alarmă față de ideea unei relaxări a obiectivului climatic pentru 2040, într-un moment în care oficialii europeni se gândesc să relaxeze ținta, &i
Exporturile de gaze rusești prin conducte spre Europa au crescut cu peste 10% în luna mai
Livrările zilnice de gaze spre Europa, via conducta TurkStream, ale grupului energetic rusesc Gazprom au crescut, în medie, cu 10,3% în luna mai comparativ cu luna aprilie, arată calculate publicate luni de Reuters. Turcia este în prezent singura rută prin care gazele naturale rusești mai pot ajunge, prin conducte, în E