Guvernul bulgar a adoptat vineri un plan naţional pentru a adera la zona euro la 1 ianuarie 2024, în pofida îngrijorărilor existente în rândul coaliţiei guvernamentale cu privire la lipsa de analize detaliate referitoare la impactul acestei decizii, transmite Reuters.

Incertitudinea politică şi cele trei runde de alegeri care au avut loc anul trecut au amânat adoptarea acestui plan, care a fost elaborat în 2020 după ce Bulgaria, împreună cu Croaţia, a fost admisă în mecanismul ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), care îi va permite să devină membră a zonei euro peste câţiva ani.

Cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, care are deja moneda naţională (leva) legată de euro, a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix.

"Bulgaria a adoptat, de facto, euro prin Consiliul Monetar. Din cauza cursului de schimb fix, de exemplu, dacă am vrea să majorăm dobânzile nu o putem face", a spus ministrul bulgar al Finanţelor, Assen Vassilev. "Planul de astăzi oferă un calendar clar băncilor şi altor instituţii de plată cu privire la modul în care va fi adoptat euro. Este doar primul pas tehnic", a adăugat Vassilev.

Cu toate acestea, socialiştii şi formaţiunea "Există un Astfel de Popor", membri ai coaliţiei guvernamentale formată din patru partide, care în principiu susţin adoptarea monedei euro, s-au pronunţat vineri împotriva aprobării planului naţional. Cele două formaţiuni au apreciat că nu există analize din partea Băncii Naţionale a Bulgariei cu privire la modul în care adoptarea euro va afecta veniturile oamenilor şi economia pe ansamblu.

"A fost clar de când am aderat la UE că vom adopta euro. Când anume ar trebui să se întâmple asta, depinde de noi. Trebuie să luăm o decizie rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză iar cea adoptată astăzi nu este una de acest fel", a declarat lidera socialiştilor şi deţinătoarea portofoliului Economiei, Kornelia Ninova.

În replică, ministrul Finanţelor, Assen Vassilev, a spus că discuţiile din Parlament, unde modificările legale trebuie să fie aprobate, urmează să fie organizate la fel ca şi dezbaterea publică.

Însă Bulgaria, care nu a demonstrat rezultate tangibile în lupta împotriva corupţiei, ar putea să întâmpine provocări şi în îndeplinirea criteriilor nominale pentru aderarea la zona euro.

Bulgaria este una dintre ţările membre UE cu cel mai mic grad de îndatorare şi începând din 2020 a înregistrat deficite publice de aproximativ 3% din PIB. Însă explozia preţurilor la energie şi alimente a dus rata anuală a inflaţiei până la 14,4% în luna aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. AGERPRES/ (AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)