În micul sat Pereni din Republica Moldova, Nicolae Tronciu şi-a lansat propria sa marcă de vin, în urmă cu patru ani, prin comercializarea în Europa, mai degrabă decât în Rusia, clientul tradiţional al Republicii Moldova, o decizie care dă rezultate în contextul războiului din Ucraina, informează AFP.

"Vând în principal în Europa, mai ales în România" explică acest agronom de profesie, a cărui vie este amplasată la aproximativ 50 de kilometri de graniţa cu Ucraina.

În vârstă de 71 de ani, Nicolae Tronciu, a cărui soţie s-a născut într-un lagăr din Siberia unde părinţii ei au fost deportaţi, este obişnuit cu bulversările geopolitice în această ţară cu 2,6 milioane de locuitori care se numără printre cei mai mari 20 de producători mondiali de vin, graţie unui climat propice.

"Tradiţional, eram orientaţi spre piaţa rusească, însă acolo preţurile sunt mai mici...În UE poţi cere un preţ mai mare pentru vin dar acolo accentul se pune pe calitate. Viitorul este în Europa", spune Nicolae Tronciu.

Embargourile succesive impuse de Rusia în ultimele decenii, ca represalii la decizia autorităţilor de la Chişinău de a se apropia de UE, i-au determinat şi pe viticultorii din ţara vecină să se reorienteze şi ei. Bruxelles-ul a accelerat această mişcare prin eliminarea taxelor vamale, pentru ca în 2014 să încheie cu Chişinăul un acord bilateral de liber schimb pentru produsele viticole.

Transformarea a fost una radicală, în 2021 Rusia a fost responsabilă pentru 10% din exporturile de vin ale Republicii Moldova , în scădere de la 80% la începutul anilor 2000, arată cifrele publicate de Ministerul Agriculturii din Republica Moldova. În paralel, anul trecut Republica Moldova a livrat 120 de milioane de litri către ţările din Europa, faţă de 8,6 milioane de litri Rusiei.

"Înainte de embargoul rusesc din 2006, ţara nu cunoştea termenul 'diversificarea pieţei'. Astăzi exportă în fiecare an aproape 68 de milioane de sticle de vin în peste 70 de ţări", subliniază Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Principalul producător de vin din Republica Moldova, Grupul Purcari, a adoptat chiar şi o poziţie politică împotriva influenţei ruseşti cu un vin denumit "Freedom Blend".

"În 2014 am conceput "Freedom Blend", bazat pe trei soiuri de struguri din Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, Saperavi, Bastardo şi Rara Neagră. Acest vin este un simbol al celor trei ţări care se luptă pentru libertatea lor", spune Eugen Comendant, director de operaţiuni la Purcari.

Grupul Purcari, care este votat la Bursa de Valori de la Bucureşti, s-a remarcat şi prin faptul că a oferit cazare gratuită pentru refugiaţii ucraineni în camere de hotel şi sponsorizarea unei campanii publicitare împotriva războiului din Ucraina.

În ceea ce priveşte efectele invaziei ruseşti din Ucraina asupra activităţii Purcari, Eugen Comendant spune că este vorba de "un impact apropiat de zero", graţie tranzacţiilor reduse cu Rusia. În schimb, piaţa ucraineană era în plină creştere şi reprezenta 4% din vânzările Purcari, iar acum s-a prăbuşit.

O altă problemă o reprezintă blocarea portului ucrainean Odesa, care a provocat "mari probleme logistice şi ne-a complicat exporturile spre Asia", susţine Eugen Comendant.

Chiar dacă în prezent traficul a fost redirecţionat spre portul Constanţa, sticle de vin cu o valoare de 750.000 de euro sunt în continuare blocate în portul ucrainean Odesa, a anunţat recent Guvernul de la Chişinău.

Cu toate acestea, principala provocare pentru producătorii de vin din Republica Moldova o reprezintă creşterea costurilor de producţie, care ar urma să înregistreze în acest an un salt de 50%, estimează Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

"Cheltuielile noastre s-au dublat ca urmare a majorării preţurilor la energie, pesticide, îngrăşăminte, şi de exemplu a devenit mai greu de găsit cablul de oţel folosit la spalier, pentru care preţurile s-au triplat", confirmă şi Nicolae Tronciu, care vinde între opt şi zece tone de vin pe an.

În plus, Nicolae Tronciu suferă şi de pe urma lipsei turiştilor, pe care obişnuia să îi primească. "Majoritatea erau ucraineni dar erau şi câţiva ruşi", spune Nicolae Tronciu, a cărui sală de degustare este acum goală. AGERPRES/(AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Ady Ivaşcu)