Într-o fabrică de sticlărie din Tschernitz, Germania, la o aruncătură de băţ de graniţa cu Polonia, vuietul cuptoarelor nu poate estompa şoaptele îngrijorate privind tăierea livrărilor de gaze ruseşti către Germania, se arată într-o analiză a AFP.

Într-o vastă fabrică cu un horn alb, maşinile automate fac sute de dreptunghiuri de sticlă, sub supravegherea angajaţilor fabricii. Plăcile lucioase fabricate aici sunt folosite la panourile solare.

"Livrăm către cei mai mari producători din Europa", a afirmat Torsten Schroeter, şeful GMB Glasmanufaktur Brandenburg.

Cuptoarele strălucesc roşii şi dau afară multă căldură, deoarece ele scot până la zece milioane metri pătraţi de plăci în fiecare an. Dar, pentru a face aceste componente esenţiale pentru o tehnologie verde de vârf, cererea pentru gaze a crescut semnificativ în industrie.

Gazul ieftin era disponibil pe scară largă până recent, permiţând fabricii să concureze cu rivalele din China, liderul global incontestat al sectorului. Recenta creştere a preţului la combustibil, ca rezultat al războiului din Ucraina, şi ameninţarea cu oprirea livrărilor din Rusia, un furnizor major pentru Germania şi multe state europene, a provocat temeri majore în industrie.

"O tăiere a livrărilor de gaze din Rusia ar însemna pentru noi o oprire completă a producţiei", a declarat Schroeter, pentru AFP.

Riscul opririi bruşte provoacă multă nelinişte, nu doar la Tschernitz, ci şi în multe industrii din Germania, care depind de gaze pentru alimentarea afacerilor lor.

Înainte de începutul războiului, 55% din livrările de gaze către cea mai mare economie europeană veneau prin intermediul conductelor din Rusia.

"Ultimele decenii, marcate de o dereglementare a pieţei energiei, ne-a determinat să alegem cel mai ieftin gaz - furnizat prin conductele ruseşti", recunoştea în februarie fostul vicecancelar Sigmar Gabriel.

Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a expus dramatic "călcâiul lui Ahile" din sectorul energetic german. De atunci, Berlin încearcă să-şi reducă dependenţa energetică de Rusia, dar Germaniei îi lipseşte infrastructura crucială necesară pentru importul unor cantităţi mari de gaze de la alţi furnizori, cum ar fi SUA sau Qatar. Această situaţie inconfortabilă este parţial în spatele refuzului de până acum al Guvernului de a sprijini un boicot european al gazelor ruseşti.

Conflictul din Ucraina a dus deja la creşterea preţului energiei, în martie înregistrându-se un avans de 39,5%, ceea ce sporeşte presiunile asupra industriei.

În Tschernitz, sunt folosiţi anual aproape 170 gigawaţi/oră pentru ca materiile prime - fie cuarţ sau dolomită - să ajungă la o temperatură de peste 1.600 de grade Celsius pentru producerea sticlei.

"Un embargo asupra gazelor va duce la oprirea producţiei, la pierderi de locuri de muncă şi, în unele cazuri, la pagube semnificative asupra unităţilor de producţie", susţine puternica Asociaţie Federală a Industriei Germane (BDI).

Printre cele mai vulnerabile sunt sectorul hârtiei, al oţelului şi, mai presus de toate, cel chimic, conform unui studiu al LBBW bank.

Gigantul din domeniul chimic BASF a avertizat că va trebui să oprească producţia la fabrica sa din Ludwigshafen, Germania, unde lucrează 30.000 de persoane, dacă livrările de gaze ruseşti sunt doar înjumătăţite.

"Un embargou total asupra energiei ruseşti va forţa Germania să raţionalizeze livrările de gaze către industriile mari consumatoare de energie", ceea ce va duce la recesiune, a apreciat Andrew Kenningham, economist şef pentru Europa la Capital Economics.

La Tschernitz, opirea livrărilor de gaze va avea consecinţe severe asupra cuptoarelor. Răcirea ar cauza pagube ireparabile materialelor din furnale şi ar forţa compania "să reconstruiască totul", începând cu comenzile de noi piese, un proces care ar putea dura luni, dacă nu ani, a explicat Schroeter.

"Nu există alternativă" la gazul rusesc, a adăugat el.

Alţi combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, nu sunt potriviţi pentru această industrie. Compania foloseşte deja un sistem hibrid de încălzire a cuptoarelor folosind electricitatea, dar acesta reprezintă doar "10%" din necesarul său.

În timp, hidrogenul ar putea înlocui gazele naturale, dar infrastructura şi livrările în Germania nu sunt suficiente în prezent.

Incertitudinea se extinde în rândul celor aproximativ 300 de angajaţi din Tschernitz, care sunt îngrijoraţi în legătură cu viitorul fabricii şi al industriei sticlei, de secole parte a economiei locale.

Şi implicaţiile merg mult dincolo de aceasta, avertizează Schroeter.

"Fără noi, tranziţia verde în Germania este imposibilă", a declarat el. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)