Într-un depozit din nordul Republicii Moldova lădiţele umplute cu mere roşii se ridică până la tavan însă pentru proprietar această abundenţă nu este o bucurie, transmite AFP.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, numeroşi fermieri moldoveni nu mai ştiu unde să îşi livreze mărfurile care în mod tradiţional erau destinate Rusiei.

"Nu ştiu ce vom face cu merele rămase, sunt prea multe pentru a fi vândute pe piaţa locală", spune Valeriu Matcovschi, proprietarul unei exploataţii agricole de la Bilicenii Vechi. În mod normal, acest pomicultor exportă spre Rusia totalitatea recoltei sale, adică 2.000 de tone pe an, respectiv cinci până la şapte camioane pe săptămână. Astăzi trebuie să caute noi debuşeuri la export pentru a supravieţui.

La finele lunii martie, Valeriu Matcovschi a trimis primul container cu mere spre Kuweit, dar a fost nevoit să reducă preţul cu o treime. Fermierul speră de asemenea să semneze contracte de export cu Arabia Saudită şi Qatarul. Valeriu Matcovschi vrea să nu fie nevoit să îşi trimită merele la procesatori, "ar fi o tragedie", spune el, menţionând pierderile financiare suferite.

Fosta republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori "se găseşte într-o situaţie dificilă", subliniază Dumitru Udrea, secretar general al Guvernului de la Chişinău. Războiul din Ucraina a provocat un aflux de refugiaţi cu un impact asupra economiei ţării, care suferă de asemenea de pe urma întreruperii lanţurilor de aprovizionare şi a creşterii facturilor la gaze şi electricitate. "Pentru 2022, ne aşteptăm la o contracţie a economiei de 3%, în scenariul optimist, şi una de 15% în cel mai pesimist scenariu", în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 30% la finele anului, apreciază Dumitru Udrea.

Republica Moldova, ţară al cărui PIB este mai mic de 0,5% din cel Franţei, tocmai îşi revenea cu dificultate după o serie de crize economice şi politice, dublate de un scandal bancar provocat de dispariţia a un miliard de dolari în 2014-2015.

La cererea de ajutor lansată de autorităţile de la Chişinău, Germania, Franţa şi România vor organiza marţi la Berlin o conferinţă a donatorilor pentru a ajuta ţara vecină să facă faţă acestei poveri.

"Vom prezenta o serie de proiecte care vizează, printre altele, securitatea energetică şi creşterea puterii de cumpărare, şi sperăm să obţinem o finanţare de patru miliarde de euro", sub formă de împrumuturi şi granturi, explică Dumitru Udrea.

Graţie unui acord de liber schimb semnat cu Bruxelles-ul în 2014, un demers care a atras imediat represalii din parte Moscovei, Republica Moldova a văzut cum comerţul său cu blocul comunitar a crescut, reprezentând mai mult de 60% din schimburile sale comerciale în 2021.

Cu toate acestea, este imposibil ca de pe o zi pe altă să fie înlocuiţi partenerii comerciali tradiţionali din Est: Rusia, Ucraina şi Belarus.

"La prima vedere, ponderea exporturilor spre cele trei ţări, 15%, nu este enormă, însă multe sectoare depind foarte mult, pe primul loc fiind pomicultura", comentează economistul Adrian Lupuşor, director executiv la grupul de reflexie Expert-Grup. Potrivit acestuia, construcţiile şi agricultura sunt dependente de materiile prime livrate de Rusia şi Ucraina. "Chiar dacă importatorii vor găsi furnizori în altă parte, preţurile vor fi mult mai mari", estimează Adrian Lupuşor.

În plus, Republica Moldova, din care un milion de locuitori au emigrat în ultimii 20 de ani în căutarea unui loc de muncă, ar putea vedea cum transferurile de fonduri venite din Rusia se vor prăbuşi, avertizează un responsabil guvernamental. Aceşti bani sunt importanţi pentru numeroase familii. În pus, o parte dintre cei aproximativ 300.000 de moldoveni care lucrează în Rusia ar putea să revină în ţară, ceea ce ar pune presiune pe piaţa muncii şi sistemul de securitate socială, adaugă Adrian Lupuşor.

Între muncitorii care triază merele şi stivuitoare care aşează lădiţele, Valeriu Matcovschi este îngrijorat că ar putea să fie nevoit să se despartă de unii dintre angajaţii săi. "Nici măcar nu îndrăznesc să mă gândesc, sper că vom rezista", spune Valeriu Matcovschi. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)