Ruşii înstăriţi încep să investească în proprietăţi imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în contextul sancţiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, susţin reprezentanţilor mai multor firme imobiliare intervievaţi de Reuters.

"Vindem în fiecare zi până la şapte sau opt unităţi unor clienţi ruşi", spune Gul Gul, co-fondatorul firmei imobiliare Golden Sign din Istanbul. "Cumpără cu bani gheaţă, deschid conturi bancare în Turcia sau aduc aur", precizează Gul.

La Dubai, Thiago Caldas, directorul companiei imobiliare Modern Living, spune că a angajat trei agenţi vorbitori de limba rusă pentru a se întâlni cu clienţii ruşi, al căror număr a crescut de zece ori comparativ cu situaţia din urmă cu un an.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după data de 24 februarie vizează excluderea mai multor bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT şi ţintesc oligarhi consideraţi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin.

Chiar dacă Turcia şi Emiratele Arabe Unite au criticat ofensiva Rusiei în Ucraina, Guvernul de la Ankara s-a opus adoptării unor sancţiuni ONU împotriva Rusiei iar cele două ţări au păstrat relaţii relativ bune astfel că există în continuare zboruri directe între Moscova şi Istanbul, ceea ce oferă ruşilor, şi banilor lor, o oportunitate de investiţii.

"Este vorba de ruşi înstăriţi dar nu de oligarhi. Ei găsesc modalităţi de a-şi aduce banii în Turcia. Sunt clienţi care cumpără chiar şi trei-cinci apartamente", subliniază co-fondatorul firmei imobiliare Golden Sign, una dintre cele zece companii imobiliare intervievate de Reuters.

Ibrahim Babacan, a cărui companie din Istanbul construieşte şi vinde imobiliare în special cumpărătorilor străini din Turcia, spune că în trecut mulţi ruşi voiau să trăiască în staţiuni precum cele din regiunea Antalya. Acum cumpără apartamente la Istanbul pentru a-şi investi banii.

Atât Turcia cât şi EAU oferă dreptul de rezidenţă pentru cei care cumpără proprietăţi imobiliare. În Turcia, străinii care plătesc 250.000 de dolari pentru o proprietate imobiliară şi o păstrează timp de trei ani pot obţine un paşaport turcesc. Pentru o sumă uşor mai mică, Dubaiul, oferă o viză de rezidenţă pe trei ani.

Apartamentele în valoare de 750.000 de dirhami (205.000 de dolari), pragul pentru acordarea vizei de rezidenţă în Dubai, au înregistrat cea mai mare cerere dar există şi proprietăţi mai scumpe pe insule artificiale precum Palm Jumeirah care au fost vândute pentru până la şase milioane de dirhami, susţin profesioniştii din sectorul imobiliarelor consultaţi de Reuters.

"Chiar la debutul invaziei Ucrainei, am lansat o campanie în regiune şi numărul celor care ne-au contactat a fost de cel puţin zece ori mai mare decât de obicei", a spus Thiago Caldas, directorul companiei imobiliare Modern Living. Potrivit acestui CEO, care săptămâna trecută a angajat agenţi imobiliari vorbitori de limba rusă, cumpărătorii înstăriţi par să îşi fi făcut pregătirile şi au scos fonduri din Rusia încă înainte de începutul războiului.

Pentru ruşii care au un cont bancar în Dubai, procedurile sunt relativ simple, spune Elena Timchenko, broker la firma Royal Home Real Estate care are sediul în emiratul Dubai. Alţi au cerut ajutorul prietenilor sau apropiaţilor însă pentru alţii provocarea de a strânge banii a fost un obstacol până acum, a adăugat Elena Timchenko.

"Dorinţa de a cumpăra în Dubai este un lucru, capacitatea de a face o achiziţie este altceva", a spus Timchenko, referindu-se la dificultăţile în a aduce fonduri în statul din Golf.

Atât Thiago Caldas cât şi Alex Cihanoglu, reprezentantul unei companii imobiliare din Istanbul, au precizat că unii ruşi folosesc banii gheaţă rezultaţi din convertirea criptomonedelor, după ce sancţiunile au făcut mai dificile transferurile financiare.

"Pot să spun că majoritatea tranzacţiilor pe care le încheiem acum sunt în criptomonede. În situaţia existentă acum pe piaţă, cu dificultăţile cu care ne confruntăm, criptomonedele sunt canalul cel mai utilizat", a spus Thiago Caldas. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)