Banca Centrală Europeană (BCE) va majora în semestrul doi din 2022 rata dobânzii la facilitatea de depozit şi nu va aştepta până în 2023, aşa cum se estima anterior, conform unui sondaj realizat de Reuters în rândul a 51 de economişti, în perioada 7-14 februarie.

Totodată, aceştia şi-au revizuit în creştere estimările privind inflaţia în acest an.

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un record absolut de 5,1%, în pofida celor care mizau pe o încetinire. Creşterea preţurilor la energie s-a dovedit una persistentă şi a ajutat la stimularea preţurilor şi în alte sectoare. Această situaţie a determinat o reorientare a unor oficiali de la BCE spre o poziţie de tip "hawk" (şoim - n. r.), cei care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control.

În timp ce majoritatea economiştilor se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să majoreze până la finalul anului rata dobânzii la facilitatea de depozit de la minus 0,50% la minus 0,25%, pieţele financiare mizează pe o revenire la zero până în decembrie.

Chiar şi aşa, BCE va fi mult în urma Rezervei Federale a SUA (Fed). Luna trecută, oficialii Fed au declarat că s-ar putea majora curând ratele dobânzilor, analiştii estimând că în martie va fi prima mărire. Fed a menţinut în ianuarie dobânda de politică monetară la un interval cuprins între 0% şi 0,25%, unde este din 15 martie 2020, când pandemia a început să afecteze economia SUA. Unele bănci se aşteaptă ca Fed să majoreze de şapte ori rata dobânzii până la finalul anului.

Respondenţii la sondajul Reuters sunt divizaţi în privinţa momentului în care BCE va începe majorarea dobânzilor, un economist estimând o astfel de decizie în trimestrul doi, 16 în trimestrul trei, alţi 21 în ultimele trei luni din 2022.

Un sfert dintre respondenţi (13) nu se aşteaptă în 2022 la o modificare a ratei dobânzii la facilitatea de depozit şi doar 11 estimează o majorare la zero în acest an.

"Ţinând cont de perspectivele privind inflaţia şi de riscurile cu care jonglează BCE, înăsprirea politicii monetare va fi probabil graduală şi moderată", a apreciat Simon Wells, economist şef la HSBC.

De asemenea, majoritatea economiştilor se aşteaptă ca programul de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP) să se încheie la sfârşitul lunii martie 2022. De asemenea, ei estimează că şi programul de achiziţionare de active (asset purchase programme - APP) va fi încheiat până în septembrie.

Dificultăţile provocate de varianta Omicron au încetinit redresarea economiei zonei euro, care, în trimestrul trei din 2021, a înregistrat o creştere de doar 0,3%. În primul trimestru din 2022, analiştii se aşteaptă la un avans de 0,4%, creşterea urmând să accelereze la 1,2% în perioada aprilie-iunie 2022 şi să încetinească la 1% şi, respectiv, 0,7%, în trimestrele trei şi patru.

Pe ansamblul acestui an, economia zonei euro ar urma să înregistreze o expansiune de 3,9%, după un avans de 5,2% în 2021.

Rata inflaţiei în zona euro ar urma să atingă în primele două trimestre din 2022 un nivel ridicat, de 5,1% şi, respectiv, 4,7%, urmând să se atenueze la 3,9% şi, respectiv, la 2,7%, în trimestrele trei şi patru.

"Ne aşteptăm ca inflaţia să scadă destul de mult în următoarele trimestre, deci ar fi puţin probabil ca BCE să majoreze dobânzile în fiecare trimestru din 2023", a apreciat Martin Weder, economist la ZKB.

Oficialii BCE ar putea să îşi modifice orientarea viitoare a politicii monetare (forward guidance) în luna martie, când vor dispune de un nou set de previziuni economice şi îşi vor revizui programele de achiziţii de obligaţiuni.

În şedinţa de politică monetară din 3 februarie, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată dobânda de referinţă, la cel mai redus nivel din istorie.

La fel ca şi la reuniunea din luna decembrie 2021, oficialii BCE au decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)