Politica de coeziune a contribuit la reducerea disparităţilor teritoriale şi sociale dintre regiunile UE, arată cel de-al 8-lea raport privind coeziunea publicat de Comisia Europeană, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

"Datorită finanţării destinate politicii de coeziune, se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puţin dezvoltate va creşte cu până la 5% până în 2023. Aceleaşi investiţii au susţinut, de asemenea, o reducere cu 3,5% a decalajului dintre PIB-ul pe cap de locuitor din 10% din regiunile cel mai puţin dezvoltate şi 10% din regiunile cele mai dezvoltate. Raportul arată totodată că, graţie flexibilităţii sale, politica de coeziune a oferit statelor membre şi autorităţilor regionale şi locale un sprijin foarte rapid, atât de necesar în contextul încetinirilor creşterii economice şi al celei mai grave crize din ultimii ani. Noile programe ale politicii de coeziune pentru perioada 2021 - 2027 vor continua să investească în regiuni şi în oameni, în strânsă coordonare cu capacitatea financiară a pachetului NextGenerationEU", se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, politica de coeziune a devenit o sursă de investiţii mai importantă. Finanţarea pentru coeziune a crescut de la echivalentul a 34% din totalul investiţiilor publice în perioada de programare 2007-2013 la 52% în perioada de programare 2014-2020.

Din 2001, regiunile mai puţin dezvoltate din Europa de Est au recuperat decalajul faţă de restul UE. În acelaşi timp însă, mai multe regiuni cu venituri medii şi mai puţin dezvoltate, în special din sudul şi sud-vestul UE, au înregistrat stagnare economică sau declin.

"Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea arată în mod clar importanţa politicii de coeziune în promovarea convergenţei şi reducerea inegalităţilor dintre ţările şi regiunile din UE. Prin cartografierea domeniilor în care statele membre şi regiunile trebuie să facă mai mult şi mai bine, raportul ne permite să învăţăm din lecţiile trecutului ca să fim mai bine pregătiţi pentru provocările viitorului. Trebuie să accelerăm adoptarea şi implementarea programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, pentru a putea continua să sprijinim regiunile în vederea redresării în urma pandemiei, pentru a beneficia pe deplin de tranziţia către o Europă verde şi digitală şi pentru a realiza o creştere pe termen lung", a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Convergenţa dintre statele membre s-a accelerat, însă disparităţile regionale interne din statele membre cu creştere rapidă s-au accentuat. Ocuparea forţei de muncă a crescut, însă disparităţile regionale sunt mai semnificative decât înainte de 2008, arată documentul. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială a scăzut cu 17 milioane între 2012 şi 2019. Decalajul regional în materie de inovare din Europa a crescut din cauza lipsei de investiţii în C&D şi a deficienţelor de la nivelul ecosistemelor de inovare din regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Raportul atrage atenţia că populaţia UE îmbătrâneşte şi va începe să scadă în anii următori. În 2020, o treime (34%) din populaţia UE trăia într-o regiune cu populaţie în scădere. Se preconizează că acest procentaj va ajunge la 51% în 2040.

"Pandemia a amplificat riscul inegalităţilor în UE, iar politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente de care dispunem pentru a combate această tendinţă şi pentru a investi în oameni. Politica de coeziune ne ajută să atingem obiectivul de a construi o Europă socială puternică, care să fie favorabilă incluziunii şi echitabilă. Sunt mândru că, datorită fondurilor UE, copiii defavorizaţi primesc cărţi şi calculatoare, tinerilor li se oferă programe de ucenicie pentru a-i integra pe piaţa forţei de muncă, iar persoanele vulnerabile au acces la o masă caldă şi la îngrijire", a adăgat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Politica de coeziune a avut un impact pozitiv asupra multor regiuni ale Uniunii şi asupra cetăţenilor acesteia, ajutându-i să investească într-o creştere mai durabilă şi echilibrată, cu beneficii pe termen lung, a susţinut infrastructura fizică şi digitală, educaţia şi formarea, IMM-urile şi tranziţia verde.

Mai recent, politica de coeziune a ajutat regiunile UE să facă faţă provocării ridicate de pandemia de COVID-19 şi consecinţelor acesteia. Cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII şi CRII+) au oferit lichidităţi imediate, au sporit flexibilitatea cheltuielilor, au majorat rata de cofinanţare la 100% şi au lărgit domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE.

În cadrul instrumentului NextGenerationEU, REACT-EU a furnizat o sumă suplimentară de 50,6 miliarde euro pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei, permiţând regiunilor şi oraşelor să continue să investească în creştere şi pregătind în acelaşi timp perioada de programare 2021-2027. De asemenea, acesta a oferit un dispozitiv de siguranţă atât de necesar pentru persoanele vulnerabile ale căror situaţii au devenit şi mai precare ca urmare a pandemiei.

În următorii ani, politica de coeziune va continua să consolideze o dezvoltare echitabilă şi durabilă în toate regiunile UE, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală prin: o abordare cuprinzătoare şi orientată a dezvoltării: finanţare, guvernanţă, coerenţă şi sinergii cu politicile naţionale; politici bazate pe realităţile locale, dezvoltate pe mai multe niveluri şi întemeiate pe parteneriate, cu un sprijin croit pe măsură pentru cele mai vulnerabile teritorii; adaptabilitate continuă la provocările emergente şi neaşteptate.

Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea va contribui la discuţiile din cadrul viitorului Forum privind coeziunea (17-18 martie), care reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor UE, ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale din toate statele membre, ai partenerilor sociali şi economici, ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai mediului academic. Forumul va dezbate modul în care politica de coeziune poate garanta că nicio regiune nu este lăsată în urmă în contextul schimbărilor structurale în curs şi că toate regiunile pot profita de beneficiile tranziţiei verzi şi ale tranziţiei digitale.

O dată la trei ani, Comisia publică un raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială în UE, în care prezintă progresele înregistrate şi rolul UE ca motor al dezvoltării regionale. Raportul analizează evoluţia coeziunii din UE, pe baza unei game largi de indicatori, cum ar fi prosperitatea, ocuparea forţei de muncă, nivelurile de educaţie, accesibilitatea şi guvernanţa.

Pe baza faptelor şi a cifrelor, raportul oferă o imagine de ansamblu a situaţiei şi a evoluţiei dezvoltării regiunilor UE, precum şi a provocărilor cu care se confruntă acestea. Raportul evaluează în ce măsură au scăzut disparităţile dintre regiuni, analizează cine se află în fruntea plutonului din perspectiva inovării, ocupării forţei de muncă sau capacităţii instituţionale şi cine are de recuperat, de exemplu. Acesta arată, de asemenea, care este situaţia regiunilor din punctul de vedere al tranziţiei verzi şi digitale şi cine are nevoie de sprijin suplimentar. O imagine mai clară a realizărilor şi a ceea ce mai trebuie făcut în perioada de programare 2021-2027 va orienta politicile şi investiţiile UE pentru a ajuta regiunile să realizeze o creştere echilibrată şi durabilă pe termen lung. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)