Comisia Europeană a publicat recent orientările privind identificarea şi desemnarea de noi zone naturale protejate în UE, precum şi privind gestionarea zonelor protejate existente şi viitoare, menite să conducă natura europeană pe drumul către redresare până în 2030.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, reţeaua actuală de zone protejate juridic nu este suficient de extinsă pentru a putea proteja biodiversitatea. Desemnările suplimentare ar trebui fie să contribuie la finalizarea reţelei Natura 2000, fie să facă parte din sisteme naţionale de protecţie. Obiectivele pentru 2030 se aplică în întreaga UE, iar fiecare stat membru va desemna zone care urmează să fie protejate pe baza unor criterii ecologice obiective şi a cantităţii şi calităţii biodiversităţii. Beneficiile ecologice şi economice merg mână în mână, întrucât serviciile ecosistemice ale unicei reţele Natura 2000 existente (alimentaţie, filtrarea apei şi a aerului, rezistenţa la dezastre etc.) sunt estimate la 300 miliarde euro pe an, iar reţeaua sprijină aproximativ 500.000 de locuri de muncă.

"Depindem de natură şi trebuie să o conservăm. Natura 2000 este pilonul unei reţele transeuropene pentru natură, dar sunt necesare eforturi suplimentare la nivel naţional pentru finalizarea acesteia. Orientările noastre le oferă statelor membre instrumente care să le ajute să identifice, să desemneze şi să gestioneze zone protejate suplimentare. Vom continua să colaborăm pentru a plasa natura europeană pe drumul către redresare până în 2030, în folosul planetei şi al economiei noastre", a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Strategia UE în domeniul biodiversităţii pentru 2030, o iniţiativă-cheie a Pactului verde european, urmăreşte să plaseze biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, strategia urmăreşte să protejeze cel puţin 30% din teritoriul terestru şi maritim al UE până în 2030. Orientările adoptate luni vor sprijini statele membre să atingă aceste obiective şi să creeze o reţea transnaţională coerentă.

Ghidul cu orientări a fost elaborat în colaborare cu Agenţia Europeană de Mediu, după discuţii timp de un an cu experţi naţionali şi cu organizaţii ale părţilor interesate. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)