Comisia Europeană (CE) propune clasificarea proiectelor de energie nucleară şi gaze naturale ca şi investiţii verzi, în anumite condiţii, se arată într-o analiză realizată de DPA.

Perspectiva investiţiilor în două astfel de industrii controversate, chiar dacă planul pe termen lung este trecerea la energie regenerabilă, a divizat UE în mai multe tabere, respectiv cei care sunt pentru: Franţa, Suedia, Finlanda, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bulgaria şi România; cei care se opun: Spania, Danemarca, Austria, Luxemburg şi Portugalia; cei care sunt în zona gri: Germania, Belgia, Olanda, Italia, Grecia şi Cipru.

Franţa este mulţumită de plan. A făcut lobby din greu pentru a avea energia nucleară inclusă în eticheta de finanţare verde a Uniunii Europene - sau taxonomia - aşa cum este cunoscută. Franţa este unul dintre principalii producători mondiali de energie nucleară şi speră să atragă investiţii pentru noile centrale pe care intenţionează să şe construiască.

Suedia vede posibilităţi pentru energia nucleară în taxonomie, dar vrea, de asemenea, printre altele, să vadă propuneri îmbunătăţite pentru depozitarea deşeurilor radioactive.

Finlanda vecină foloseşte intens energia nucleară pentru reducerea emisiile de dioxid de carbon şi sprijină includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi.

În Polonia, Guvernul a cerut în mod repetat includerea proiectelor de energie nucleară şi gaze naturale pe lista investiţiilor verzi. În prezent, ţara nu are reactoare nucleare, dar intenţionează să construiască şase până în 2043 pentru a renunţa treptat la utilizarea cărbunelui.

Ungaria cere de mult timp ca atât de energia nucleară cât şi gazele naturale să fie considerate surse "verzi" de energie. Ungaria operează o centrală nucleară şi a convenit un acord pentru ca Rosatom din Rusia să construiască încă două. Ţara foloseşte şi centrale electrice pe gaze pentru producerea de energie.

În cazul Cehiei, planificatele criterii de eligibilitate ale CE pentru energia nucleară şi gazele naturale nu merg suficient de departe. Ţara intenţionează să sporească rolul energiei nucleare în mixul său energetic, aşa cum procedează vecina Slovacia, care, de asemenea, sprijină includerea energiei nucleare şi a gazelor pe lista investiţiilor verzi.

Slovenia şi Croaţia, care operează împreună centrala nucleară Krsko din Slovenia, sunt suporteri statornici ai propunerii. Planurile vagi pentru un alt reactor nuclear la Krsko ar putea fi afectate de decizia UE privind taxonomia.

În Bulgaria, care operează în prezent doar o centrală nucleară, taxonomia ar putea duce la revenirea planurilor de a finanţa o nouă unitate construită de Rusia, care a fost amânată din cauza lipsei de finanţare.

România a cerut în mod explicit Comisiei UE să includă energia nucleară şi gazele naturale în taxonomie. Ţara, care are zeci de centrale termice cu funcţionare pe gaze şi o centrală nucleară, intenţionează să construiască mai multe reactoare.

Ministrul spaniol al Mediului, Teresa Ribera, crede că lista investiţiilor verzi "trimite un mesaj greşit" al tranziţiei UE la energia regenerabilă.

Pentru Danemarca, considerată un pionier al energiei regenerabile, energia nucleară pur şi simplu nu este o opţiune.

Austria, în linie cu opoziţia puternică a populaţiei faţă de energia nucleară, "a ameninţat" deja Comisia Europeană că va intenta proces dacă sunt implementate propusele criterii de investiţii. Singura centrală nucleară a ţării nu a fost niciodată operaţională, după un referendum în anii 1970.

"Micuţul" Luxemburg ia, de asemenea, în considerare acţiuni în instanţă privind propunerea CE.

Toate cele patru guverne au trimis o scrisoare Comisiei Eeuropene în care se pronunţă împotriva planului, relatează DPA.

De asemenea, Portugalia se opune ferm includerii energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi, dar Guvernul nu s-a alăturat semnatarilor scrisorii când a avut ocazia.

Germania transmite semnale mixte. Guvernul a luat o puternică poziţie împotriva includerii energiei nucleare, dar în privinţa gazelor ar putea depinde de cine întrebi în coaliţia aflată la guvernare. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Steffen Hebestreit, (de la SPD, social-democraţi) a declarat că criteriile privind gazele sunt în conformitate cu poziţia Guvernului, în timp ce ministrul Mediului, Steffi Lemke, de la Verzi, a spus că nu sunt necesare gazele naturale în taxonomie.

Belgia nu s-a referit la taxonomie, ţara intenţionând să renunţe la energia nucleară până în 2025, dar acum dezbate dacă nu ar putea moderniza actualele centrale pentru a le extinde durata de viaţă.

Vecina sa Olanda este împotriva includerii gazelor naturale şi discută renunţarea la producerea de energie pe bază de gaze şi înlocuirea cu noi centrale nucleare.

Italia nu a luat încă poziţie în mod public. În urmă cu câţiva ani ţara a renunţat la energia nucleară, dar sunt în creştere speculaţiile că unii membri ai Guvernului sprijină o revenire.

Grecia, care se confruntă cu multe cutremure, exclude utilizarea energiei nucleare. În schimb, vrea să folosească cât mai mult posibil gaze naturale şi intenţionează să realizeze noi capacităţi de stocare şi o conductă care să o lege de Cipru, ţară care colaborează strâns cu Egiptul şi Israelul în privinţa producţiei de gaze, care ar putea apoi fi uşor pompate spre Grecia. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)