Deficitul de semiconductori, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi creşterea preţurilor materiilor prime au provocat grave probleme producătorilor de automobile în acest an şi riscă să deraieze relansarea economică după pandemia de coronavirus.

Acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, care afectează producătorii auto din întreaga lume, este rezultatul unei combinaţii de factori. Producătorii de automobile au închis uzinele timp de două luni în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19 de anul trecut şi au anulat comenzile de cipuri. În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea în acasă, ceea ce a condus la creşterea vânzărilor de laptopuri şi console de jocuri video. Acum companiile auto trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice.

Mii de angajaţi ai Renault, Ford, Daimler AG, Volkswagen AG, Stellantis, General Motors, Nissan şi Jaguar Land Rover au avut programul de muncă redus în 2021, iar problemele provocate de deficitul de semiconductori i-au forţat pe producătorii auto să estimeze pierderi de miliarde de dolari. Analiştii avertizează că dificultăţile provocate de deficitul global de aprovizionare cu semiconductori, de blocajele în aprovizionare şi de creşterea preţurilor materiilor prime ar urma să se prelungească şi în 2022, reducând producţia de vehicule.

Ca răspuns la acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, Comisia Europeană a lansat în iulie Alianţa pentru procesoare şi tehnologiile semiconductorilor, care va identifica şi va remedia blocajele, nevoile şi dependenţele actuale din întreaga industrie. Alianţa va defini foi de parcurs tehnologice menite să asigure faptul că Europa are capacitatea de a proiecta şi de a produce cele mai avansate cipuri, reducând, totodată, dependenţele strategice globale prin creşterea, până în 2030, a cotei sale în producţia mondială de semiconductori la 20%.

În prezent, Europa controlează doar 10% din piaţa globală a semiconductorilor, evaluată la 440 miliarde de euro, iar UE se bazează pe chipurile produse în străinătate. O astfel de dependenţă sporită de chipurile şi alte produse fabricate peste hotare a fost scoasă în evidenţă de pandemia de COVID-19. La aceasta s-au adăugat şi îngrijorările de securitate provocate de controlul exercitat de anumite guverne când vine vorba de chipurile străine utilizate în autoturisme, echipamente medicale, telefoane mobile şi reţele de telecomunicaţii.

Odată un hub pentru producţia de semiconductori, în ultimii 20 de ani Europa şi-a redus operaţiunile de producţie iar firmele care se ocupă cu designul de cipuri, precum NXP Semiconductors NV şi Infineon Technologies AG, preferă să transfere activităţile de producţie unor giganţi asiatici precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co (TSMC).

Grupul sud-coreean Samsung Electronics Co Ltd a anunţat în mai că până în 2030 va investi 171.000 de miliarde de woni (151,10 miliarde de dolari) în producerea de cipuri logice, îmbunătăţind precedentul obiectiv de investiţii în domeniul semiconductorilor, de 133.000 de miliarde de woni anunţat în 2019.

Investiţia face parte din planul Samsung, cel mai mare mare producător din lume de chipuri de memorie, de a deveni până în 2030 principalul producător global de cipuri logice.

Pe plan global, Samsung concurează cu Taiwan Semiconductor Manufacturing şi cu grupul american Qualcomm Inc.

Samsung va accelera cercetarea şi dezvoltarea proceselor de fabricare a cipurilor avansate şi construcţia facilităţilor de producţie, a informat grupul sud-coreean. Planurile de investiţii ale Samsung vin după ce autorităţile de la Seul au anunţat că vor acorda până în 2030 reduceri de taxe şi subvenţii de 510.000 miliarde de woni pentru companiile care fabrică semiconductori, pe fondul deficitului global de cipuri care afectează în mod special producătorii auto.

Şi TSMC, cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din lume, anunţase în aprilie că intenţionează să investească 100 de miliarde de dolari în următorii trei ani pentru a-şi creşte capacitatea la fabricile unde sunt produse cipuri.

Taiwan, o mare putere în domeniul semiconductorilor graţie unor giganţi precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co Ltd, a devenit principalul actor în eforturile destinate rezolvării unui deficit de aprovizionare cu cipuri, care a forţat închiderea mai multor uzine de automobile din întreaga lume.

Kung Ming-hsin, care conduce Taiwan's National Development Council, a declarat luna trecută că, după recenta sa vizită în Slovacia, Cehia şi Lituania, toate cele trei ţări vor să colaboreze cu Taiwanul în domeniul cipurilor. Oficialul citat a adăugat că Taiwanul va înfiinţa grupuri de lucru cu cele trei ţări pentru a analiza modul în care ar putea fi posibilă o cooperare. De asemenea, Taiwanul va acorda burse pentru pregătire tehnică.

Nici UE şi nici statele membre nu au relaţii diplomatice oficiale cu Taiwanul, însă autorităţile de la Taipei vor să îşi extindă relaţiile cu blocul comunitar, punând accent pe valorile comune ale libertăţii şi democraţiei. La rândul său, Comisia Europeană a propus o legislaţie care să crească producţia de cipuri şi mizează pe implicarea Taiwanului în acest proces.

Kung a apreciat că va fi greu pentru Europa să îşi crească producţia de cipuri prin eforturi proprii. "Aşa că speră că va coopera cu Taiwanul", a adăugat acesta.

Şi ministrul român al Economiei, Florin Spătaru, a declarat luna aceasta că România poate deveni furnizor strategic de semiconductori în UE. El a prezentat trei proiecte strategice ale ministerului pentru anul următor, reprezentative pentru planul de reindustrializare a economiei româneşti.

"Bugetul acestui program este de 500 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă până în 2026 şi permite dezvoltarea a trei centre de producţie şi centre de dezvoltare şi inovare în jurul universităţilor din România", a explicat Spătaru.

El a arătat că există deja companii care şi-au arătat intenţia de a dezvolta astfel de centre în România.

"Avem în acest moment companii care vor să dezvolte centre de producţie şi inovare în România. Suntem în proces de selecţie şi la sfârşitul lunii ianuarie vom avea primii beneficiari ai acestor fonduri. Ne orientăm în special către industria auto, dar aceştia sunt producători mari, care vor să-şi dezvolte capacităţi de producţie şi cu siguranţă nu se vor opri la industria auto. În agricultură, de asemenea, avem nevoie de semiconductori, agricultura are nevoie de automatizare, de produse care utilizează astfel de materiale", a spus oficialul guvernamental.

Spătaru a amintit de tendinţa europeană de a fabrica în UE produsele strategice.

"Cu siguranţă România poate deveni un pol de competitivitate în industria europeană, în acest peisaj putem să ne poziţionăm ca furnizori strategici în UE", a subliniat ministrul Economiei.

Estimările companiei IHS Markit arată că deficitul de cipuri va reduce cu cinci milioane producţia globală de vehicule uşoare anul acesta, în timp ce unii producători auto avertizează că dificultăţile s-ar putea resimţi şi în cea mai mare parte a anului viitor.

Producătorii auto sunt nevoiţi să fie creativi pentru a face faţă deficitului global de semiconductori, achiziţionând cipuri direct de la producători, reconfigurând maşinile sau fabricându-le fără piesele care lipsesc.

Producătorii auto ar putea pierde anul acesta venituri de 210 miliarde de dolari din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a deficitului global de semiconductori, aproape dublu faţă de prognoza precedentă de 110 miliarde de dolari, se arată într-un raport publicat în august de firma de consultanţă AlixPartners.

Lipsa cipurilor este doar o parte a problemei. Preţurile ridicate şi accesul mai dificil la materii prime, cum ar fi oţelul şi răşinile de plastic, duc la creşterea costurilor în sectorul auto şi forţează companiile auto să-şi reducă producţia. În 2021, criza va afecta producţia a 7,7 milioane de vehicule, avertizează AlixPartners.

Pe piaţa din SUA, vânzările de vehicule încetinesc din cauza stocurilor reduse. "Iniţial am previzionat că lucrurile vor reveni la normal în trimestrul patru din 2021. Asta nu se va întâmpla", a apreciat Dan Hearsch, director în cadrul AlixPartners. Acesta a adăugat că producătorii auto se vor confrunta cu dificultăţi până în 2022 sau începutul lui 2023.

Deficitul a arătat necesitatea ca producătorii auto să fie "proactivi" chiar acum şi să creeze pe termen lung "un lanţ de aprovizionare rezilient", care să evite întreruperile în viitor, apreciază analiştii. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)