Ministrul austriac de Finanţe, Gernot Bluemel, şi-a exprimat luni opoziţia faţă de planul de a se stabili un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile mari în numerar, transmite DPA.

În 20 iulie, Comisia Europeană a propus un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată şi recunoaşte importanţa vitală a plăţilor în numerar. Aproximativ două treimi dintre statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul. Plafoanele naţionale sub 10.000 euro pot rămâne în vigoare. Limitarea plăţilor mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT) interzic deja conturile bancare anonime.

"Numerarul este un subiect sensibil în Austria", a declarat Bluemel, la videoconferinţa informală a miniştrilor Economiei şi Finanţelor din UE.

Deşi Viena a salutat alte elemente ale planului, cum ar fi propunerea de înfiinţare a unei noi autorităţi a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, precum şi propunerea de a reglementa mai dur criptomonedele, Bluemel a explicat că mulţi austrieci văd numerarul ca fiind fundamental pentru siguranţă şi libertate.

"Nu vedem o valoare suplimentară a plafonului pentru plăţile mari în numerar", a declarat ministrul austriac de Finanţe.

Majoritatea statelor membre UE au adoptat deja limite mai stricte, începând de la 500 de euro în Grecia. Dar plafonul va trebui introdus în ţări ca Germania, Austria, Luxemburg şi Cipru sau redus în altele.

Pentru ca propunerea să fie adoptată, ea trebuie aprobată de Parlamentul European şi statele membre UE.

Înfiinţarea unei noi autorităţi a UE va asigura o mai bună detectare a tranzacţiilor şi a activităţilor suspecte, precum şi eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităţilor ilicite sau a finanţării activităţilor teroriste prin intermediul sistemului financiar.

Elementul esenţial al pachetului legislativ îl constituie înfiinţarea unei noi autorităţi a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului în UE şi va consolida cooperarea dintre unităţile de informaţii financiare (FIU). Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autorităţile naţionale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect şi consecvent normele UE. De asemenea, AMLA va ajuta unităţile de informaţii financiare să îşi amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite şi să transforme informaţiile financiare într-o sursă esenţială pentru agenţiile de aplicare a legii.

De asemenea, reforma propusă va extinde normele privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT) la întregul sector al criptoactivelor, obligând toţi furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauţie cu privire la clienţii lor. Modificările adoptate vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, şi vor permite prevenirea şi detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor, subliniază Comisia Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)