În Australia, măştile de protecţie împotriva Covid ar putea fi în curând reciclate pentru a îmbunătăţi rezistenţa şi elasticitatea bitumului pe şosele, în SUA sunt utilizate la producţia de mobilier şcolar sau parchet iar în Franţa unele măşti sunt refolosite în industria auto, transmite AFP.

Cu toate acestea, echipamentele de protecţie individuală folosite sunt încă departe de a fi reciclate.

În încercarea de a încetini răspândirea pandemiei de Covid-19, planeta a accelerat un alt fenomen: poluare cu plastic. Cel puţin 129 de miliarde de măşti, compuse din polipropilenă, elastic şi metal, sunt utilizate în fiecare lună la nivel mondial, adică mai mult de patru miliarde în fiecare zi, estimează Societatea americană de chimie. Rezultatul: aceste măşti se acumulează în parcările supermarketurilor, de-a lungul râurilor şi sufocă animalele marine.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (CNUCED), citând un studiu realizat de firma de consultanţă Grand View Research, a estimat în vara anului trecut că vânzările mondiale de măşti în 2020 au explodat până la 166 miliarde de dolari, de la 800 milioane de dolari în 2019.

În domeniile turismului şi pescuitului, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lansat un apel către guverne să facă din gestionarea acestor deşeuri un serviciu public esenţial. Potrivit UNEP, sunt necesare 40 de miliarde de dolari pentru a gestiona efectele nefaste ale acumulării acestor noi poluanţi în ape.

Există speranţe că aceste bucăţi de plastic vor putea găsi o nouă utilizare.

Prin combinarea măştilor măcinate cu resturi de moloz, o echipă de cercetători australieni de la Institutul de tehnologie din Melbourne (RMIT) a obţinut un material suplu şi rezistent care ar putea servi drept unul dintre straturile necesare la fabricarea unei şosele.

Pentru un kilometru de drum ar fi necesare trei milioane de măşti. "În prezent căutăm parteneri pentru a trece la faza de punere în practică şi să realizăm un drum pilot", a declarat Mohammad Saberian, cercetător la RMIT.

Sectorul ospitalităţii se implică şi el. În Marea Britanie, mai multe spitale au investit într-o maşină de compactat care din combinezoane şi măşti chirugicale produce o placă de plastic care ulterior poate fi utilizată la producţia de scaune sau mese de grădină.

În Franţa, spitalele din Paris şi mai multe companii precum gigantul materialelor de construcţii Saint Gobain sau postul de televiziune TFI1 îşi recuperează măştile din coşurile de triaj. Componentele măştilor sunt separate pentru a păstra doar polipropilena, care este transformată în granule şi reutilizată în industria auto.

Însă toate aceste iniţiative se lovesc de problema rentabilităţii scăzute a activităţilor de reciclare.

"Costurile cu colectarea, triajul şi reciclarea sunt foarte mari comparativ cu valoarea materialului rezultat", subliniază Tom Szaky, directorul general al firmei TerraCycle, cu sediul în New Jersey (SUA). Această societate vinde cutii de carton pe care clienţii le utilizează pentru a-şi arunca măştile folosite, care ulterior sunt trimise în statul Ohio pentru triere şi reciclare.

"De ce o cutie de aluminiu este reciclată? Pentru că preţul aluminiului este foarte mare şi depăşeşte costul colectării şi procesării. De ce un scutec de bebeluş sau o mască nu sunt reciclate? Deoarece costurile colectării şi procesării sunt mult mai mari, de aceea nimeni nu se hazardează să încerce: pentru că nu ai posibilitatea să câştigi bani", subliniază directorul general al firmei TerraCycle. "Acesta este motivul pentru care căutăm sponsori, dacă cineva vrea să acopere costurile noi putem oferi serviciul", concluzionează Tom Szaky. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)