Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuinţe, reducând astfel un deficit de spaţii de locuit care a provocat o creştere explozivă a preţului locuinţelor în capitala Suediei, transmite Reuters.

Suedia nu este singura ţară care caută soluţii inovative pentru a creşte oferta de spaţii de locuit şi astfel să reducă acumularea de credite ipotecare neperformante care ameninţă întreaga economie. În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii, stimulat de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea.

În locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, decidenţii din Berlin caută o modalitate prin care să poată construi locuinţe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei Germaniei.

"Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente", susţine Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public şi subvenţionate în conformitate cu prevederile privind locuinţele sociale.

În pofida efectelor pandemiei asupra economiilor europene, care au generat comparaţii cu criza financiară din 2008, preţurile la proprietăţile imobiliare au crescut accelerat în ultimul an. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.

Luna trecută, preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au crescut cu 11% în ultimul an, arată datele Global Property Guide, un portal specializat pe preţurile proprietăţilor rezidenţiale.

Creşterea chiriilor este o mare problemă pentru berlinezi, în condiţiile în care doar 17,4% dintre locuitorii Berlinului deţin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populaţia ţării stă în chirie şi este expusă la creşterea chiriilor. În condiţiile în care în septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Germania, politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuinţelor, promiţând o combinaţie între noi locuinţe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuinţe şi noi prevederi cu privire la limitarea creşterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluţie rapidă este puţin probabilă.

Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au înregistrat toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni şi doar în câteva oraşe, precum Madridul, preţurile au scăzut.

Potrivit analiştilor băncii elveţiene UBS, oraşele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piaţa imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene incluse de UBS în indexul său Global Real Estate Bubble Index, preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.

"Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar şi pentru societate ca întreg", subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves.

Recent, Banca Centrală a Finlandei a tras un semnal de alarmă cu privire la gradul de îndatorare al gospodăriilor, adăugându-se astfel avertismentelor venite de la Banca Centrală a Suediei şi de la alte autorităţi europene cu privire la riscurile la adresa sistemului financiar.

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susţine că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuinţelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)