Accelerarea procesului de vaccinare, precum şi eficacitatea acestuia, sunt cheia redresării economice, astfel că SUA conduce revenirea globală, iar economiile emergente rămân în urmă, se arată în barometrul trimestrial Coface, remis, joi, AGERPRES.

La mai bine de un an de la debutul pandemiei, evoluţiile economice globale sunt inegale din cauza incertitudinilor persistente cu privire la răspândirea COVID-19. Accelerarea procesului de vaccinare, precum şi eficacitatea acestuia, sunt cheia redresării economice. În acest context, perspectivele pentru o revenire la normalitate sunt atât inegale, cât şi incerte la nivelul sectoarelor de activitate şi geografiei, potrivit celui mai recent barometru Coface.

Conform studiului, Coface estimează că redresarea economică va fi mai vizibilă din vara anului 2021, când o parte suficient de mare a populaţiei din Statele Unite şi Europa va fi vaccinată. Cu toate acestea, există riscul întârzierii în procesul de vaccinare, în special din cauza constrângerilor de aprovizionare pentru producători, rezultate din lipsa anumitor componente şi restricţii la export.

Totuşi, prognoza creşterii globale Coface a fost revizuită cu jumătate de punct în sus (+ 5,1% pentru 2021), datorită creşterii mai puternice decât se aştepta în Statele Unite. În această perspectivă macroeconomică mai favorabilă, Coface îmbunătăţeşte evaluările a 35 de sectoare de activitate în opoziţie cu doar 3 retrogradări.

În plus faţă de Statele Unite, alte câteva sectoare ale economiei mondiale - industria şi comerţul global - vor reveni probabil la nivelul lor de activitate înainte de criză până în vară. Cu toate acestea, alte sectoare rămân în urmă, în special în ceea ce priveşte serviciile cum ar fi cele care presupun contactul fizic cu clienţii, şi în toate economiile europene. În cele din urmă, în unele economii emergente majore, redresarea este, de asemenea, frânată de creşterea inflaţiei care obligă băncile centrale să înăsprească politica monetară.

De la începutul anului 2021, balanţa surprizelor înclină spre partea pozitivă, în ciuda numeroaselor incertitudini din sănătate.

Decalajul de creştere aşteptat dintre zona euro şi Statele Unite este obişnuit, în special într-o fază de redresare. Acest lucru se datorează parţial stabilizatorilor automaţi mai slabi din SUA, care accelerează ajustările în ocuparea forţei de muncă şi venituri.

De această dată, motivele pentru decalajul de creştere al SUA sunt diferite: restricţii de mobilitate mai slabe decât în zona euro, atât în 2020, cât şi la începutul anului 2021 şi o implementare mai rapidă a vaccinării.

Diferenţele de politică economică pot explica, de asemenea, performanţa SUA. Rezerva Federală SUA (Fed) şi-a mărit dimensiunea bilanţului. Programul său de cumpărare a activelor a crescut cu aproximativ 13% din PIB în 2020, comparativ cu 9% pentru Banca Centrală Europeană (BCE). În cele din urmă şi, cel mai important, un sprijin fiscal mai mare va permite economiei SUA să revină mai repede la nivelul PIB-ului anterior crizei.

Adoptat în martie 2021, noul plan de sprijin al SUA se ridică la 1,9 trilioane de dolari şi va aduce răspunsul fiscal total la criză la o sumă echivalentă cu 27% din PIB-ul SUA, mai mult decât în orice altă economie matură. Coface se aşteaptă ca deficitul public să fie cu până la 56 miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost fără pachetul de stimulare.

Scopul acestei strategii este de a pune economia SUA sub "presiune ridicată", adică să pună în aplicare politici monetare şi fiscale expansive care să încurajeze revenirea la muncă a persoanelor mai greu angajabile (şomeri de lungă durată sau inactivi din cauza descurajării, persoane slab calificate şi categorii ale populaţiei care suferă de discriminare la angajare).

Este puţin probabil ca zona euro să revină la nivelul PIB anterior crizei mai devreme de 2022. Dacă principalele restricţii de mobilitate vor fi ridicate până la sfârşitul verii, acest lucru va merge mână în mână cu oprirea treptată a măsurilor de sprijinire a întreprinderilor, care ar putea cauza creşterea şomajului. În plus, creşterea datoriei corporative - posibilă prin împrumuturile garantate de guvern - este probabil să limiteze capacitatea de investiţii a companiilor.

Până în prezent, principalele măsuri guvernamentale de sprijin implementate în 2020 nu au fost încă retrase. În ciuda efectului stabilizator al ajutorului guvernamental, sănătatea financiară a companiilor s-a deteriorat semnificativ în 2020, ceea ce ar trebui să conducă în mod normal la o creştere a insolvenţelor.

Potrivit Coface, insolvenţele din 2020 ar fi trebuit să crească cu 19% în Spania, 7% în Italia şi 6% în Franţa şi Germania. Coface estimează numărul insolvenţelor ascunse la 44% din nivelul celor înregistrate în Franţa în 2019, 39% pentru Italia, 34% pentru Spania şi 21% pentru Germania.

Conform previziunilor Fondului Monetar Internaţional din aprilie 2021, economiile emergente vor fi mai afectate de criza actuală decât economiile mature.

În 2024, PIB-ul din economiile emergente va fi cu 4% mai mic dacă nu ar fi fost criza COVID. Pentru economiile mature, decalajul ar fi de doar 1% (comparativ cu 10% după criza financiară mondială). Există mai multe motive pentru acest decalaj aşteptat între redresarea economiilor mature şi emergente.

În primul rând, procesul de vaccinare este mai avansat în ţările mature, chiar dacă unele economii emergente sunt la rândul lor în grafic, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Chile şi, într-o măsură mai mică, Turcia şi Maroc, unde cel puţin 10% din populaţie era complet vaccinat până pe 8 aprilie. Dar, în afară de aceste câteva cazuri, faptul că Statele Unite şi Europa au primit majoritatea vaccinurilor înseamnă mai puţine doze pentru alte ţări.

Printre cele patru zone principale producătoare de vaccin (China, Statele Unite, Europa de Vest şi India), tentaţia de a pune în aplicare măsuri protecţioniste este din ce în ce mai puternică. De exemplu, India a anunţat deja o oprire temporară a exportului de vaccinuri pentru a prioritiza desfăşurarea procesului de vaccinare, unde numărul cazurilor a crescut semnificativ de la începutul lunii martie.

În plus faţă de aceste incertitudini, multe economii emergente sunt dublu afectate de expunerea lor la sectoarele economice cele mai afectate de criză (turism şi transporturi în special).

Într-o notă pozitivă, creşterea preţului la petrol şi mărfuri agricole este o veste bună pentru economiile care au suferit de tendinţa opusă anul trecut. În plus, perspectivele pozitive pentru consumul SUA ar trebui să alimenteze volume semnificative de export, în special în rândul producătorilor de bunuri de larg consum.

Pe de altă parte, extinderea deficitului bugetar al SUA încurajează ieşirile de capital de pe pieţele emergente, întrucât evaluările pozitive ale perspectivelor de creştere a PIB-ului SUA împing în sus ratele dobânzilor pe termen lung, micşorând decalajul cu omologii săi emergenţi şi făcând ca aceştia din urmă să devină mai puţin atractivi pentru investitorii financiari.

Acest lucru a dus la deprecierea monedelor emergente, în special în Turcia şi Brazilia. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)