Economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare din regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA), în care este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 3,6% anul acesta şi de 3,8% anul viitor, după ce redresarea exporturilor şi stabilizarea preţurilor materiilor prime au compensat parţial efectele pandemiei, conform celui mai recent raport privind perspectivele economiei mondiale, publicat miercuri de Banca Mondială.

Comparativ, în ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB-ul regiunii Europa şi Asia Centrală va înregistra o creştere de 3,9% în 2021 şi de 3,7% în 2022.

Totuşi, perspectivele rămân extrem de incerte, iar creşterea ar putea fi mai slabă, dacă va dura mai mult decât se estima ca pandemia să dispară, dacă există întârzieri în campania de vaccinare, în cazul în care condiţiile externe de finanţare se înrăutăţesc în urma creşterii dobânzilor pe plan global sau a deteriorării încrederii investitorilor, sau dacă apar tensiuni geopolitice, avertizează Banca Mondială.

Instituţia apreciază că pandemia ar urma să şteargă cel puţin cinci ani de creştere a venitului mediu pe cap de locuitor în câteva din economiile regiunii şi să sporească sărăcia, din cauza pierderii locurilor de muncă. Per ansamblu, în pofida relansării creşterii, redresarea PIB per capita în regiune este atenuată şi sub tendinţele de dinaintea pandemiei.

"Pandemia continuă să afecteze activitatea economică în Europa şi Asia Centrală. Totuşi, în condiţiile în care autorităţile au luat măsuri pentru a atenua impactul pe termen scurt în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi al economiei, ar trebui să înţeleagă oportunitatea rezolvarea dificultăţilor legate de majorarea productivităţii, construirea unui sector privat mai vibrant, îmbunătăţirea instituţiilor şi trecerea la economii mai verzi şi mai inclusive", a afirmat Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Conform raportului, în Europa şi Asia Centrală o bună guvernare este cu atât mai importantă ţinând cont de rolul important istoric jucat de guverne în dezvoltarea economică. Cheltuielile guvernamentale în regiune reprezintă aproape 40% din economie, iar guvernele angajează peste un sfert din cei mai educaţi şi productivi angajaţi ai regiunii, femeile constituind 57% din angajaţii din sectorul public. Iar rolul guvernului în ţările din regiune va creşte probabil în următorii ai, în urma necesităţii extinderii îngrijirii de lungă durată şi a sănătăţii pentru populaţia în vârstă, şi a sprijinului public pentru intervenţiile guvernamentale pentru reducerea inegalităţilor şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi a sistemului de educaţie, în contextul pandemiei, apreciază Banca Mondială.

"Pentru a rezolva în mod efectiv dificultăţile provocate de pandemie, îmbunătăţirea guvernanţei are chiar o importanţă mai mare în regiune. Tehnologia digitală şi revoluţia datelor oferă potenţial pentru sporirea eficienţei, transparenţei, capacităţii de răspuns, încrederii cetăţenilor, toate aceste elemente întărind direct calitatea guvernării", a declarat Asli Demirguc-Kunt, economist şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Pentru a extinde impactul revoluţiei datelor, este necesară îmbunătăţirea digitalizării la nivel guvernamental şi coordonarea unor sisteme de date descentralizate în instituţii. Guvernele trebuie să implementeze structuri care să încurajeze adoptarea şi adaptarea sistemelor de date în sectorul public. De asemenea, revoluţia datelor şi digitalizarea oferă oportunitatea întăririi încrederii, favorizând colaborarea efectivă între guverne şi societatea civilă. Permiterea unui acces deschis la datele guvernamentale va ajuta la contracararea extinderii dezinformărilor pe canalele de social media. Promovarea unor mecanisme de feedback direct între cetăţeni şi guverne nu va îmbunătăţi doar calitatea serviciilor publice ci va contribui la consolidarea încrederii şi a legitimităţii, apreciază Banca Mondială.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)