Comisia Europeană a prezentat joi un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, scopul său general fiind de a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Producţia ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu circa 30% mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari şi sunt mai rezilienţi, iar consumatorii ştiu exact ce obţin, datorită logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de acţiune este în conformitate cu Pactul verde european, cu strategia "De la fermă la consumator" şi cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de acţiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe - stimularea consumului, sporirea producţiei şi îmbunătăţirea în continuare a sustenabilităţii sectorului - pentru a asigura o creştere echilibrată a acestuia.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura ecologică, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel naţional. Între statele membre există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. Planurile naţionale de acţiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naţionale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură şi la ceea ce se oferă în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună).

Creşterea consumului de produse ecologice va fi esenţială pentru a-i încuraja pe fermieri să se orienteze către agricultura ecologică şi, astfel, să îşi sporească profitabilitatea şi rezilienţa. În acest scop, planul de acţiune propune mai multe măsuri concrete menite să stimuleze cererea, să menţină încrederea consumatorilor şi să aducă alimentele ecologice mai aproape de cetăţeni. Printre acestea se numără: informarea şi comunicarea cu privire la producţia ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice prin achiziţii publice şi sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru şcoli. De asemenea, măsurile vizează, de exemplu, prevenirea fraudelor, sporirea încrederii consumatorilor şi îmbunătăţirea trasabilităţii produselor ecologice. Sectorul privat poate juca şi el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaţilor cu "bonuri bio" pe care le pot folosi pentru a achiziţiona alimente ecologice.

Circa 8,5% din suprafaţa agricolă a UE este cultivată în mod ecologic în prezent, iar tendinţele arată că, în contextul ratei actuale de creştere, UE va atinge un procent de 15-18% până în 2030. Acest plan de acţiune oferă setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar şi a se ajunge la 25%. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe "efectul de atracţie" al cererii, politica agricolă comună a UE va rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică. În prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică.

Dincolo de PAC, printre instrumentele esenţiale se numără organizarea de evenimente de informare şi crearea de reţele pentru schimbul de bune practici, certificarea mai degrabă a grupurilor de fermieri decât a fiecărui fermier în parte, activităţi de cercetare şi inovare, utilizarea tehnologiei blockchain şi a altor tehnologii pentru a îmbunătăţi trasabilitatea, sporind transparenţa pieţei, consolidarea prelucrării la nivel local şi la scară redusă, sprijinirea organizării lanţului alimentar şi îmbunătăţirea nutriţiei animalelor.

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la producţia ecologică, Comisia va organiza anual o "Zi a produselor ecologice" la nivelul UE, precum şi premii în cadrul lanţului alimentar ecologic, care să recunoască excelenţa în toate etapele lanţului alimentar ecologic. De asemenea, executivul comunitar va încuraja dezvoltarea reţelelor de turism ecologic prin intermediul "biodistrictelor". "Biodistrictele" sunt zone în care fermierii, cetăţenii, operatorii turistici, asociaţiile şi autorităţile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor şi practicilor ecologice.

De asemenea, planul de acţiune constată că producţia de acvacultură ecologică rămâne un sector relativ nou, dar cu un potenţial semnificativ de creştere. Viitoarele noi orientări ale UE privind dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii din UE vor încuraja statele membre şi părţile interesate să sprijine dezvoltarea producţiei ecologice în acest sector.

CE urmăreşte şi îmbunătăţirea în continuare a performanţei agriculturii ecologice în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Pentru realizarea acestui lucru, măsurile se vor axa pe îmbunătăţirea bunăstării animalelor, pe asigurarea disponibilităţii seminţelor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului şi pe reducerea la minimum a utilizării materialelor plastice, a apei şi a energiei.

De asemenea, Comisia intenţionează să sporească ponderea activităţilor de cercetare şi inovare şi să dedice cel puţin 30% din bugetul aferent acţiunilor de cercetare şi inovare din domeniul agriculturii, al silviculturii şi al zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru acesta.

Executivul comunitar va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate printr-o monitorizare anuală, împreună cu reprezentanţi ai Parlamentului European, ai statelor membre şi ai părţilor interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele înregistrate şi printr-o evaluare la jumătatea perioadei.

Foto: (c) Olivier Matthys POOL / EPA

"Agricultura este unul dintre principalii factori determinanţi ai declinului biodiversităţii, iar declinul biodiversităţii reprezintă o ameninţare majoră pentru agricultură. Trebuie să restabilim urgent echilibrul în relaţia noastră cu natura. Acesta nu este un aspect cu care se confruntă doar fermierii, ci implică întregul lanţ alimentar. Prin acest plan de acţiune, intenţionăm să stimulăm cererea de produse ale agriculturii ecologice, să ajutăm consumatorii să facă alegeri în cunoştinţă de cauză şi să sprijinim fermierii europeni în tranziţia lor către agricultura ecologică. Cu cât dedicăm mai multe terenuri agriculturii ecologice, cu atât mai bine protejăm biodiversitatea pe aceste terenuri şi în zonele înconjurătoare", a afirmat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

La rândul său, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: "Sectorul agriculturii ecologice este recunoscut pentru practicile sale sustenabile şi pentru utilizarea sustenabilă a resurselor, ceea ce îi conferă un rol central în realizarea obiectivelor Pactului verde. Pentru a atinge obiectivul de 25% din terenuri dedicate agriculturii ecologice, trebuie să ne asigurăm că cererea stimulează creşterea acestui sector, ţinând seama, în acelaşi timp, de diferenţele semnificative dintre sectoarele agriculturii ecologice din fiecare stat membru. Planul de acţiune privind agricultura ecologică oferă instrumente şi idei care să însoţească o creştere echilibrată a acestui sector. Dezvoltarea va fi sprijinită de politica agricolă comună şi de activităţile comune de cercetare şi de inovare, precum şi de cooperarea strânsă cu actorii esenţiali de la nivelul UE şi de la nivel naţional şi local". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)