Puternic dependentă de cărbune, Polonia intenţionează să închidă ultima mină la orizontul anului 2050 fixat de Uniunea Europeană, însă experţii avertizează că tranziţia riscă să se lovească de numeroase obstacole, informează AFP.

În pofida a trei decenii de reforme reuşite şi a unei creşteri economice susţinute după căderea comunismului, cărbunele reprezintă în continuare 80% din puterea energetică a Poloniei. Marea termocentrală de la Belchatow, care funcţionează pe lignit, este "cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră din Europa", potrivit UE şi mai multor asociaţii de mediu. O moştenire din perioada comunistă, termocentrala de la Belchatow este aprovizionată cu cărbune de la o imensă exploataţie minieră în aer liber din apropiere şi acoperă 20% din necesităţile energetice ale Poloniei.

Polonia ar fi trebuit să înceapă să se despartă de cărbune în urmă cu câteva decenii pentru a putea atinge obiectivele europene în materie de emisii de CO2, apreciază profesorul Piotr Skubala, de la Universitatea din Silezia, în centrul regiunii miniere din sudul ţării. Însă minele de cărbune asigură peste 80.000 de locuri de muncă şi sunt puternic subvenţionate şi politizate. Emisiile de CO2 ale Poloniei au rămas la un nivel ridicat în ultimii ani pentru că Guvernul conservator de la Varşovia s-a încăpăţânat să apere cărbunele. Însă costurile ridicate de extracţie şi taxele europene pe emisiile poluante au făcut energia pe bază de cărbune non-competitivă, ceea ce a obligat autorităţile de la Varşovia să îşi revizuiască poziţiile.

Potrivit lui Grzegorz Wisniewski, directorul IEO, un grup de reflexie cu privire la energiile regenerabile, costul mediu al energiei din Polonia, de aproximativ 50 de euro pentru un Megawatt-oră, este dublu comparativ cu restul UE. "Fiecare an în care Polonia rămâne dependentă de cărbune va majora considerabil costurile sale energetice", susţine Wisniewski.

Fondurile din Pactul verde european sunt esenţiale pentru a ajuta Polonia să ajungă la neutralitate climatică, a subliniat recent ministrul polonez al Mediului, Michal Kurtyka. Potrivit unor diferite estimări, costurile se situează undeva între 700 şi 900 miliarde de euro.

Însă accesul la fondurile europene a fost recent pus în pericol, după ce Polonia şi Ungaria au blocat bugetul şi planul de relansare al UE, pentru a se opune condiţionării atribuirii fondurilor de respectarea statului de drept. Până la urmă s-a ajuns la un compromis pentru deblocarea fondurilor, astfel că Polonia ar urma să primească până la 56 miliarde de euro pentru tranziţia verde între 2021 şi 2027.

Michal Kurtyka este optimist cu privire la viitorul energiei verzi în Polonia, care în prezent are o pondere de 16% în mixul energetic, dar care potrivit ministrului Mediului ar putea creşte rapid în următorii 20 de ani şi ar crea 300.000 de noi locuri de muncă.

Primi paşi au fost făcuţi. Săptămâna trecută, Polonia a anunţat că prima sa uzină care va asambla automobile electrice, un proiect patronat de stat, ar urma să demareze operaţiunile în 2024, ceea ce va crea până la 15.000 de noi locuri de muncă în Silezia. Patru companii de stat din sectorul energetic, PGE, Energa, Enea şi Tauron Polska, sunt la originea acestui proiect comun, denumit ElectroMobility Poland.

De asemenea, PGE, cea mai mare companie de stat din Polonia, s-a angajat ca până în 2050 să ajungă la 100% energie regenerabilă, mizând în special pe energia eoliană.

Ministrul Mediului subliniază că lansarea primei centrale nucleare din Polonia, prevăzută a avea loc în 2033, face parte şi ea din agenda verde a Guvernului de la Varşovia, chiar dacă unii experţi precum Grzegorz Wisniewski cred că opţiunea nucleară este mult prea costisitoare pentru Polonia.

Pe de altă parte, un program guvernamental de subvenţionare a instalării panourilor fotovoltaice pe locuinţe s-a dovedit a fi unu foarte eficient. În 2020 Polonia a dublat gradul de utilizare a energiei fotovoltaice ajungând la 300.000 de panouri instalate pe acoperiş, instalaţii care pot alimenta şi reţelele locale. "Obiectivul nostru este să ajungem la un milion până în 2030", a declarat Michal Kurtyka, apreciind că noile reţele locale de energie vor ajuta şi a dezmembrarea sistemului centralizat bazat pe cărbune din perioada comunistă. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)