Parlamentul European a aprobat, miercuri, următorul cadru financiar multianual (CFM), respectiv bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetăţeni de la începutul anului viitor, informează un comunicat de presă.

Textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie, privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, a fost aprobat miercuri cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 66 abţineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituţional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă şi 73 abţineri.

De asemenea, eurodeputaţii au negociat suplimentări semnificative, în valoare de 15 miliarde euro, pentru principalele programe ale UE, cum ar fi EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educaţie) în beneficiul cetăţenilor UE. Cele 15 miliarde de euro vor proveni în principal, respectiv 11 miliarde de euro, din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenţei (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE). La acestea se vor adăuga patru miliarde de euro care vor fi finanţate din realocări şi marje în cadrul CFM.

De asemenea, negociatorii Parlamentului European au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu şi lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiţii bine stabilite din cadru financiar multianual (CFM) şi nici nu ar trebui să conducă la contribuţii mult mai mari bazate pe venitul naţional brut (VNB) din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii şapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din "Acordul interinstituţional", un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus faţă de contribuţia adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei ţări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) şi o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacţiile financiare, precum şi o contribuţie financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăţilor (începând din 2026).

În ceea ce priveşte cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituţii pentru a evalua execuţia fondurilor puse la dispoziţie în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepţionale, furnizate în afara bugetului obişnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat şi au obţinut o nouă procedură, stabilind un "dialog constructiv" între Parlament şi Consiliu. După ce Comisia va evalua implicaţiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament şi Consiliu.

Consiliul UE trebuie să aprobe oficial Regulamentul privind CFM şi Acordul interinstituţional, după care acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial şi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)