În conformitate cu Pactul verde european şi cu obiectivul UE de a deveni prima economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia Europeană a adoptat luni o versiune revizuită a orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii după 2021 ("Orientările privind ETS"), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, odată cu începerea noii perioade de comercializare din cadrul ETS, şi vor înlocui orientările anterioare, adoptate în 2012.

"Pentru a combate în mod durabil schimbările climatice şi pentru a realiza obiectivele Pactului verde, trebuie să stabilim un preţ al emisiilor de dioxid de carbon, evitând în acelaşi timp relocarea acestora. Orientările revizuite privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii adoptate astăzi constituie un element important al acestui proiect. Orientările le permit statelor membre să sprijine acele sectoare care, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor, sunt cel mai mult expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În acelaşi timp, orientările contribuie la realizarea unei decarbonizări a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, prin evitarea supracompensării şi a denaturărilor nejustificate ale concurenţei pe piaţa unică ", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

Controlul UE în materie de ajutoare de stat joacă un rol important în ceea ce priveşte asigurarea faptului că Europa îşi îndeplineşte obiectivele prevăzute în Pactul verde. Pentru a profita pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esenţial ca normele privind ajutoarele de stat să îşi aducă în continuare contribuţia. Acest lucru înseamnă asigurarea faptului că banii publici nu elimină cheltuielile private şi menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică, reducând totodată la minimum costurile suportate de contribuabili.

Orientările privind ETS vizează reducerea riscului de "relocare a emisiilor de dioxid de carbon", situaţie în care întreprinderile îşi mută producţia în ţări din afara UE cu politici mai puţin ambiţioase privind clima, ceea ce duce la o activitate economică mai scăzută în UE şi nu permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. În special, orientările le permit statelor membre să compenseze întreprinderile din sectoarele expuse riscurilor pentru o parte din preţurile mai mari ale energiei electrice care rezultă din semnalele privind preţul carbonului create de EU ETS (aşa-numitele "costuri indirecte ale emisiilor").

În acelaşi timp, supracompensarea întreprinderilor ar risca să fie incompatibilă cu semnalele privind preţul create de EU ETS pentru a promova o decarbonizare a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi ar risca să genereze denaturări nejustificate ale concurenţei pe piaţa unică.

În acest context, orientările revizuite privind ETS vor direcţiona ajutoarele numai către sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ridicate ale emisiilor şi a expunerii semnificative a acestora la comerţul internaţional. Pe baza unei metodologii obiective, sunt eligibile 10 sectoare şi 20 de subsectoare (comparativ cu 14 sectoare şi şapte subsectoare, în temeiul orientărilor anterioare).

De asemenea, orientările vor asigura o rată de compensare stabilă de 75% în noua perioadă (redusă de la 85%, cât era la începutul perioadei anterioare de comercializare din cadrul ETS) şi vor exclude compensaţiile pentru tehnologiile ineficiente, pentru a stimula în continuare întreprinderile să fie eficiente din punct de vedere energetic, şi vor condiţiona acordarea compensării de depunerea de către întreprinderile în cauză a unor eforturi suplimentare de decarbonizare, cum ar fi respectarea recomandărilor efectuate în urma auditului privind eficienţa lor energetică.

De asemenea, orientările ţin seama de particularităţile întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), în conformitate cu Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă şi digitală, prin exceptarea acestora de la noua cerinţă privind condiţionalitatea, în vederea limitării sarcinii lor administrative.

În conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a finalizat o analiză amplă şi o evaluare a impactului, efectuate cu sprijinul unui consultant extern. În acest context, Comisia a organizat numeroase consultări, inclusiv o consultare publică bazată pe un chestionar şi o consultare specifică, pentru a colecta contribuţiile sectoarelor interesate. De asemenea, în cadrul unei consultări publice desfăşurate în perioada 14 ianuarie ­ 10 martie 2020, Comisia a solicitat opiniile părţilor interesate relevante cu privire la orientările revizuite. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)