Producătorii de lapte din întreaga lume se confruntă cu o criză existenţială în contextul în care au aruncat milioane de litri, au redus producţia şi au vândut vacile mai bătrâne, transmite Bloomberg.

În replică, guvernele au venit cu stimulente monetare care au oferit un sprijin pe moment, astfel că la bursa de la Chicago cotaţiile futures s-au dublat în ultimele două luni. Însă după ce ajutoarele guvernamentale vor înceta mulţi producători se vor confrunta din nou cu o alegere dificilă: să suporte pierderi sau să închidă ferma?

Chiar dacă restricţiile impuse în perioada pandemiei încep să fie relaxate, o creştere economică mai modestă înseamnă că vor fi diminuate bugetele alocate pentru mesele la restaurant şi chiar şi comenzile pentru livrarea de mâncare la domiciliu. Aceasta este o lovitură pe care industria lactatelor nu va putea să o suporte. Chiar şi cu stimulentele în valoare de miliarde de dolari, şeptelul american ar putea să înregistreze în acest an o contracţie record, susţine National Milk Producers Federation. Scăderi sunt aşteptate şi în Europa şi Australia, două alte regiuni care sunt vitale pentru exporturile globale.

"Oamenii care au stat în casă între trei şi şase luni vor mai comanda o pizza pentru a se uita la un meci de fotbal? Sau îşi vor economisi banii şi vor înceta să mai comande mâncare?", se întreabă Matt Gould, editor la Dairy & Food Market Analyst Inc. "Nu am văzut încă lumina de la capătul tunelului, şi chiar dacă preţurile au crescut am putea fi într-o situaţie dificilă în următoarele trei până la şase luni", adaugă Matt Gould.

Lactatele reprezintă una dintre cele mai importante pieţe alimentare mondiale. Potrivit ONU, sectorul este responsabil pentru 14% din schimburile agricole mondiale şi peste 150 de milioane de fermieri au cel puţin un animal care dă lapte. Industria este evaluată la aproximativ 700 miliarde de dolari, dar în prezent este în pragul unei crize. De mai mulţi ani cererea de lapte este în scădere în ţările dezvoltate. Tendinţa s-a accelerat recent în condiţiile în care mai mulţi consumatori s-au orientat spre alternativele din plante.

Atunci când carantina a fost introdusă, sectorul lactatelor a fost unul dintre cele mai grav lovite la nivel mondial. Consumatorii din întreaga lume mănâncă mult mai multă brânză şi unt atunci când iau masa în oraş decât atunci când mănâncă acasă. Pe măsură ce restaurantele s-au închis, fermierii au rămas cu milioane de litri de lapte nevândut pentru care nu au avut altă opţiune decât să îl arunce.

Guvernele au intervenit astfel că SUA a promis 2,9 miliarde de dolari pentru sectorul lactatelor, Uniunea Europeană a promis 30 de milioane de euro iar Australia a alocat şi ea fonduri. În replică, la bursa de la Chicago, cotaţiile futures au crescut după ce în aprilie au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Recenta revenire a preţurilor şi ajutoarele guvernamentale vor permite unor producători să traverseze această perioadă dificilă, însă nu vor fi suficiente pentru a opri trendul pe termen lung de abandonare a industriei de către fermieri, susţine Peter Vitaliano, economist şef la National Milk Producers Federation, ai cărei membri produc două treimi din laptele din SUA.

Potrivit lui Vitaliano, în 2019 şeptelul de vaci de lapte din SUA s-a redus cu un procent record de 9%. "Mă aştept la o scădere similară în acest an", a spus Vitaliano.

Comisia Europeană prognozează şi ea că şeptelul de vaci ar putea să scadă cu 0,7% în acest an, după un declin de 1,2% în 2019. De asemenea, aproape 500 de fermieri care produc lapte în Australia au părăsit industria în 2019, iar trendul va continua probabil deoarece costurile de producţie sunt mai mari decât preţul de comercializare

Însă chiar şi cu diminuarea şeptelurilor, lumea se va confrunta cu livrări abundente, potrivit analiştilor de la Rabobank, care prognozează o creştere de 1% a producţiei de lapte în al doilea semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principalele regiuni producătoare. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)