Cererea de petrol a Chinei a revenit la peste 90% din nivelul înregistrat înaintea pandemiei de coronavirus, iar această relansare robustă ar putea să se reflecte, în trimestrul al treilea, şi în alte părţi ale lumii, pe măsură ce mai multe ţări ies din carantină, transmite Reuters.

Măsurile de izolare introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului au afectat în mod deosebit piaţa petrolieră, unde preţurile s-au prăbuşit cu 70% până la mijlocul lunii aprilie şi au dus la acumularea unor stocuri mari de petrol şi combustibili la nivel mondial.

"Revenirea rapidă a cererii de petrol a Chinei la finele lunii aprilie, până la 90% din nivelul înregistrat înainte de Covid, este un semnal binevenit pentru economia mondială", susţine Jim Burkhard, vicepreşedinte la firma de analiză IHS Markit. "Dacă ţinem cont de faptul că cererea de petrol în China a scăzut cu peste 40% în februarie, amplitudinea revenirii oferă unele motive de optimism cu privire la relansarea cererii de petrol şi tendinţele economice pe alte pieţe precum Europa şi America de Nord", adaugă Burkhard.

În paralel, şi-au revenit şi preţurile de referinţă la ţiţei, cotaţiile futures pentru ţiţeiul Brent apreciindu-se cu 50% iar cotaţiile la petrolul american au crescut cu peste 90% după data de 1 mai.

Chiar dacă analiştii sunt de acord că cererea de petrol a Chinei şi-a revenit, estimările diferă cu privire la amploarea şi durata acestei reveniri.

Analiştii de la firma de consultanţă Wood Mackenzie se aşteaptă ca în a doua jumătate a acestui an consumul de petrol al Chinei să crească cu 2,3%, până la 13,6 milioane de barili pe zi, comparativ cu perioada similară a anului trecut. "În trimestrul al treilea, cererea de benzină în China va depăşi cu 3%, până la 3,5 milioane de barili pe zi, nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut", susţine firma de consultanţă, în timp ce consumul de motorină va creşte cu 1,2%, până la 3,4 milioane de barili pe zi.

În schimb, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) susţine în raportul său pe luna mai că cererea de petrol a Chinei va scădea cu 5% în ritm anual, până la 13,2 milioane de barili pe zi, în a doua jumătate a acestui an.

Chiar şi aşa, există un consens în rândul analiştilor că utilizarea de benzină şi motorină va creşte în mod accelerat pe măsură ce tot mai multe persoane şi companii îşi vor extinde deplasările.

"China a susţinut până acum revenirea cererii. După asta şi alte ţări, precum Coreea de Sud, Australia şi Vietnam, unde numărul cazurilor de infecţie cu coronavirus este sub control vor vedea o îmbunătăţire a cererii de petrol", susţine analistul FGE, Sri Paravaikkarasu.

La rândul său, analistul JBC Energy, Kostantsa Rangelova, susţine că cererea totală de produse rafinate a Asiei ar putea creşte până la 34,3 milioane de barili pe zi în a doua jumătate a anului, de la 31,6 milioane de barili pe zi în primele şase luni, dar chiar şi aşa va fi cu 1,5 milioane de barili pe zi mai mică decât în perioada similară a anului trecut, în principal din cauza scăderii cererii de combustibil pentru avion.

În SUA, principalul producător şi consumator mondial de petrol, cererea de combustibili pentru transportul rutier ar urma să crească până la 10,6 milioane de barili pe zi în al doilea semestru, cu 22% peste nivelul înregistrat în primul semestru, potrivit analiştilor de la Rystad Energy. Cu toate acestea, consumul de benzină va fi cu 5% mai mic decât în 2019, ca urmare a creşterii şomajului, diminuării veniturilor şi faptului că mai multe persoane muncesc de acasă, subliniază analistul Rystad, Per Magnus Nysveen.

Cu toate acestea, directorii de companii petroliere sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unor noi scăderi ale cererii, pe măsură ce autorităţile îşi revizuiesc prognozele de creştere iar populaţia îşi modifică obiceiurile de călătorie. Preşedintele JXTG Holdings, Tsutomu Sugimori, este de părere că oamenii ar putea prefera să lucreze de acasă în continuare şi să iasă cât mai puţin posibil din casă, pentru a evita infectarea cu noul coronavirus. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)