Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandări specifice fiecărei ţări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie şi relansarea creşterii durabile.

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecinţelor socio-economice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obţinerea unei creşteri durabile şi favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziţia verde şi transformarea digitală.

Strategia anuală privind creşterea durabilă a prezentat în linii mari strategia Comisiei în materie de creştere, care are la bază promovarea unei durabilităţi competitive şi urmăreşte edificarea unei economii care să se afle în serviciul cetăţenilor şi să fie benefică pentru planetă. Criza cauzată de pandemie evidenţiază în continuare importanţa capitală a acestei strategii.

Recomandările abordează cele patru dimensiuni alge durabilităţii competitive, şi anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului şi competitivitatea, şi pun un accent deosebit pe sănătate. De asemenea, recomandările reflectă angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în semestrul european, deoarece acestea oferă un cadru integrat care înglobează preocupările legate de sănătatea publică şi de aspectele sociale, de mediu şi economice.

În plus, recomandările vizează aspecte precum investiţiile în sănătatea publică şi în rezilienţa sectorului sănătăţii, menţinerea ocupării forţei de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectaţi, investiţiile în oameni şi competenţe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici şi mijlocii) şi luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive şi a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoţită de investiţii, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziţia digitală şi cea verde.

Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei ţări sunt calitative, abătându-se de la cerinţele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările ţin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susţinerea economiei şi sprijinirea redresării. Atunci când condiţiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obţinerea unor poziţii bugetare prudente pe termen mediu şi asigurarea sustenabilităţii datoriei, precum şi intensificarea concomitentă a investiţiilor.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru toate statele membre în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului.

Executivul comunitar are obligaţia de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care şi-au exprimat intenţia, din motive legate de coronavirus, de a încălca pragul de deficit de 3% în 2020 sau cu privire la care Comisia estimează că vor încălca acest prag. Rapoartele pentru Franţa, Belgia, Cipru, Grecia, Italia şi Spania evaluează, în plus, gradul în care aceste state membre au respectat criteriul datoriei în 2019, pe baza datelor confirmate şi validate de Eurostat.

Aceste rapoarte iau în considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finanţelor publice naţionale. Având în vedere incertitudinea excepţională legată de impactul macroeconomic şi fiscal de proporţii al pandemiei, Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre.

Un răspuns economic coordonat la nivel european este esenţial pentru relansarea activităţii economice, pentru reducerea prejudiciilor cauzate structurii economice şi sociale şi pentru diminuarea divergenţelor şi a dezechilibrelor. Prin urmare, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă constituie un element esenţial al strategiei de redresare, apreciază Executivul comunitar.

În acest context, Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei ţări şi solicită statelor membre să le pună în aplicare integral şi în timp util.

Comisia a adoptat cel de Al şaselea raport privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia. Raportul concluzionează că, având în vedere circumstanţele extraordinare apărute în urma pandemiei cauzate de coronavirus, Grecia a luat măsurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele sale specifice în materie de reforme.

Executivul comunitar a adoptat, de asemenea, rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Spania şi Cipru.

"Pandemia cauzată de coronavirus şi măsurile de izolare necesare au lovit din greu economiile statelor europene. Recomandările prezentate reflectă această situaţie fără precedent. Priorităţile momentului actual sunt consolidarea sistemelor noastre de sănătate, sprijinirea lucrătorilor şi salvarea întreprinderilor. Acest lucru nu înseamnă însă că provocările cu care ne confruntam înainte de criză au dispărut. Drept urmare, atunci când privim spre viitor, obiectivele noastre în materie de investiţii şi reforme trebuie să rămână realizarea cu succes a tranziţiei verzi şi a celei digitale şi asigurarea echităţii sociale. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că fiecare trebuie să contribuie în mod echitabil: într-o Europă bazată pe solidaritate şi echitate nu este loc pentru o planificare fiscală agresivă", a afirmat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)