Comisia Europeană a adoptat joi şi o nouă listă a ţărilor terţe ale căror cadre de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe strategice, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Ţările care au fost înscrise pe listă sunt: Bahamas, Barbados, Botswana, Cambodgia, Ghana, Jamaica, Mauritius, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Panama şi Zimbabwe, iar cele care au fost retrase de pe listă sunt: Bosnia-Herţegovina, Etiopia, Guyana, Republica Democrată Populară Laos, Sri Lanka şi Tunisia.

Comisia a publicat şi o metodologie mai transparentă şi perfecţionată pentru identificarea ţărilor terţe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe strategice, care reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Acest demers va consolida dialogul UE cu ţările terţe şi va asigura o cooperare mai strânsă cu Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI).

Principalele elemente de noutate se referă la: interacţiunea dintre procesul de includere pe listă al UE şi cel al GAFI; o cooperare sporită cu ţările terţe şi consultarea consolidată a experţilor statelor membre. Parlamentul European şi Consiliul vor avea acces la toate informaţiile relevante în diferitele etape ale procedurilor, cu condiţia respectării unor cerinţe adecvate de manipulare a informaţiilor.

În temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor (DCSB), Comisia are obligaţia legală de a identifica ţările terţe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe strategice. Până la intrarea în vigoare a metodologiei perfecţionate, Comisia a revizuit joi lista, luând în considerare evoluţiile de la nivel internaţional începând din 2018. Noua listă este în prezent mai bine aliniată cu listele publicate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI).

Comisia a modificat lista printr-un regulament delegat. Acesta va fi transmis acum Parlamentului European şi Consiliului spre aprobare în termen de o lună (cu o posibilă prelungire de o lună). Având în vedere criza provocată de coronavirus, regulamentul de astăzi care conţine lista ţărilor terţe - şi care, prin urmare, prevede noi măsuri de protecţie - nu se aplică decât începând cu 1 octombrie 2020. Acest lucru este necesar pentru a garanta că toate părţile interesate au timp pentru a se pregăti în mod corespunzător. Retragerea de pe listă a ţărilor nu este însă afectată de această criză, aceasta urmând să intre în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial, precizează Executivul comunitar.

Joi, Comisia a publicat un plan de acţiune ambiţios şi complex, care stabileşte măsuri concrete pe care Executivul comunitar le va adopta în următoarele 12 luni pentru a asigura o mai bună respectare, supraveghere şi coordonare a normelor UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Scopul acestei noi abordări cuprinzătoare este de a elimina orice lacună rămasă şi orice verigă slabă prezentă în normele UE.

"Trebuie să punem capăt acţiunilor care permit infiltrarea banilor murdari în sistemul nostru financiar. Astăzi ne consolidăm şi mai mult mijloacele menite să combată spălarea banilor şi finanţarea terorismului, prezentând un plan de acţiune cuprinzător şi amplu. Nu ar trebui să existe nicio verigă slabă nici în normele noastre, nici în punerea lor în aplicare. Ne angajăm să îndeplinim toate aceste acţiuni - rapid şi consecvent - în următoarele 12 luni. De asemenea, consolidăm rolul UE la nivel mondial în ceea ce priveşte elaborarea de standarde internaţionale privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului", a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis.

Planul de acţiune pentru o politică amplă a UE în materie de prevenire a spălării banilor şi a finanţării terorismului se bazează pe şase piloni, fiecare dintre aceştia fiind menit să îmbunătăţească lupta globală a UE împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului şi să consolideze rolul global al UE în acest domeniu. Împreună, aceşti şase piloni vor asigura o mai bună armonizare şi, prin urmare, o mai mare eficacitate a normelor UE. Normele vor fi mai bine supravegheate şi va exista o mai bună coordonare între autorităţile statelor membre.

Primul pilon îl reprezintă aplicarea efectivă a normelor UE: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a normelor UE de către statele membre pentru a se asigura că normele naţionale respectă cele mai înalte standarde posibile. În paralel, planul de acţiune prezentat astăzi încurajează Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să îşi utilizeze pe deplin noile competenţe pentru a combate spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Al doilea pilon este cadrul unic de reglementare al UE: deşi normele actuale ale UE au o aplicare extinsă şi sunt eficace, statele membre tind să le aplice în moduri foarte diferite. Prin urmare, interpretările divergente ale normelor conduc la apariţia unor lacune în sistemul nostru, care pot fi exploatate de infractori. Pentru a remedia această problemă, Comisia va propune un set mai armonizat de norme în primul trimestru al anului 2021.

Al treilea pilon îl reprezintă supravegherea la nivelul UE: în prezent, este la latitudinea fiecărui stat membru să supravegheze în mod individual normele UE în acest domeniu, ceea ce poate duce la apariţia unor lacune în ceea ce priveşte modul în care sunt supravegheate normele. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune înfiinţarea unei autorităţi de supraveghere la nivelul UE.

Al patrulea pilon constă dintr-un mecanism de coordonare şi de sprijin pentru unităţile de informaţii financiare din statele membre: unităţile de informaţii financiare din statele membre joacă un rol esenţial în identificarea tranzacţiilor şi a activităţilor care ar putea fi legate de activităţi infracţionale. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune instituirea unui mecanism al UE care să contribuie la o mai bună coordonare şi sprijinire a activităţii acestor organisme.

Al cincilea pilon se referă la aplicarea dispoziţiilor de drept penal şi a schimbului de informaţii stabilite la nivelul UE: cooperarea judiciară şi poliţienească, pe baza instrumentelor şi a acordurilor instituţionale ale UE, este esenţială pentru a asigura schimbul adecvat de informaţii. Sectorul privat poate juca şi el un rol în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Comisia va emite orientări cu privire la rolul parteneriatelor public-privat pentru a clarifica şi a consolida schimbul de date.

Al şaselea pilon îl reprezintă rolul UE la nivel mondial: UE este implicată activ în cadrul Grupului de Acţiune Financiară Internaţională şi pe scena mondială în elaborarea de standarde internaţionale în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. În special, UE va trebui să îşi adapteze abordarea în ceea ce priveşte ţările terţe al căror sisteme de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prezintă deficienţe care pun în pericol piaţa unică.

"Noua metodologie publicată astăzi în paralel cu prezentul plan de acţiune oferă UE instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Până la intrarea în vigoare a acestei metodologii revizuite, lista actualizată a UE, publicată astăzi, garantează o mai bună concordanţă cu cea mai recentă listă a GAFI (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională)", se spune în comunicat.

Pentru a asigura faptul că discuţiile privind dezvoltarea acestor politici sunt incluzive, Comisia a lansat joi o consultare publică privind planul de acţiune. Autorităţile, părţile interesate şi cetăţenii vor avea posibilitatea să formuleze observaţii până la data de 29 iulie. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)