O serie de miniştri din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol vor discuta marţi în cadrul unei videoconferinţe evoluţiile de pe piaţă şi mijloacele pentru implementarea rapidă a acordului de reducere a producţiei, care urma să intre în vigoare la 1 mai, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

După mai multe zile de negocieri, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători, reuniţi într-un grup denumit OPEC+, au convenit în 12 aprilie să-şi reducă producţia cu 9,7 milioane barili pe zi în lunile mai şi iunie, o scădere echivalentă cu aproximativ 10% din producţia mondială de petrol.

"Am propus implementarea imediată a acordului, ca să nu aşteptăm până în mai, şi de asemenea pentru a opri supraproducţia în aprilie", a afirmat o sursă din OPEC pentru Reuters.

Întâlnirea vine după prăbuşirea istorică de 305% experimentată luni de petrolul intermediar Texas (WTI, de referinţă pentru America) în contractele futures cu furnizare în mai, care au avut termenul limită marţi şi au închis pe teren negativ, la - 37,63 dolari.

Luni, preţul petrolului din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol s-a depreciat până la 14,19 dolari pe baril, respectiv cu 21,9% (3,98 dolari) mai puţin faţă de ziua anterioară şi cea mai redusă valoare din acest mileniu, a anunţat marţi OPEC.

Barilul de petrol folosit drept referinţă de OPEC nu s-a mai vândut la un preţ atât de scăzut de la criza petrolieră din 1998/1999, provocată, ca şi acum, de un exces de ofertă şi o scădere a cererii mondiale, deşi într-o măsură mai mică decât în prezent.

Comparativ cu valoarea sa maximă din acest an, de 70,87 dolari (pe 6 ianuarie), barilul OPEC a înregistrat o ieftinire de 80%.

Pandemia de coronavirus (Covid-19) a sporit incertitudinile privind piaţa globală şi a redus cererea pentru combustibili, iar depozitele terestre au ajuns la limită, apreciază analiştii.

Şi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), în raportul său pe luna aprilie, a estimat că cererea globală de petrol ar urma să înregistreze în 2020 o scădere record cu 9,3 milioane de barili pe zi, din cauza paralizării economiei mondiale, ca urmare a pandemiei. Această cădere "istorică" va duce consumul mondial de petrol la nivelul din anul 2012, în jurul valorii de 90,5 milioane de barili pe zi, estimează agenţia cu sediul la Paris, care mizează totuşi pe o revenire progresivă pe parcursul celui de al doilea semestru.

În primul trimestru din 2019 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al preţului ţiţeiului din ultimii 18 ani, după ce măsurile adoptate pentru stoparea răspândirii pandemiei au redus cererea de ţiţei pe plan global, iar Arabia Saudită şi Rusia au intensificat bătălia pentru cota de piaţă. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)